Chirurg din Bacău, judecat pentru LUARE DE MITĂ în formă continuată

Mouhannad Toron, conducătorul departamentului de Chirurgie al spitalului din Buhuși, va fi judecat pentru corupție continuată, conform deciziei Curții de Apel Bacău

În același caz, asistenta care colabora cu medicul este de asemenea acuzată de luare de mită. Cei doi au fost filmați de către anchetatori în toamna anului 2020, în plină pandemie de COVID-19, în timp ce primeau mită de la pacienții internați sau veniți pentru consultații. Conform relatărilor, chirurgul a fost înregistrat în timp ce accepta mită sub formă de pachete de țigări sau sacoșe cu alimente de la pacienți, deși beneficia de un salariu lunar de 4.000 de euro.

Majoritatea pacienţilor care i-au dat mită chirurgului erau pensionari sau beneficiari de ajutor social, spun procurorii.

Potrivit jurnaliștilor de la Libertatea, polițiștii de la Anticorupție au interceptat convorbirile telefonice ale medicului Toron și au instalat echipamente de supraveghere în cabinetul și biroul său din spital.

Secvenţele înregistrate de camerele video au arătat că medicul Toron este implicat în acte de corupție, luând mită de la pacienți pentru diverse servicii medicale. Înregistrările video arată mai multe situații în care pacienți sau aparținători le oferă medicului sume de bani în buzunarul halatului sau alte bunuri ca formă de mită pentru tratamentul sau intervențiile chirurgicale efectuate.

Ancheta ulterioară a dezvăluit mai multe astfel de incidente, inclusiv situații în care pacienți ofereau mită sub diverse forme, cum ar fi țigări sau sume de bani, pentru a influența tratamentul lor medical.

Potrivit imaginilor video, într-o singură lună, medicul a primit de 22 de ori bani sau bunuri de la pacienţi.

Camerele video au surprins-o şi pe asistenta din cabinet, Ana Floareş, în timp ce primea de la pacienţi sume cuprinse între 5 şi 20 de lei sau pachete de cafea, pentru fiecare manoperă medicală.

Polițiștii au examinat înregistrările video, apoi au identificat numele pacienților medicului Toron din registrele spitalului. Au efectuat verificări și în evidența populației, identificând în cele din urmă 19 persoane care au oferit mită chirurgului. Acești oameni prezentau o „stare de sănătate precară” și se aflau în „situații financiare modeste”, majoritatea fiind pensionari sau beneficiari de ajutor social, conform declarațiilor procurorului.

În timpul audierilor, aceștia au invocat „regulile nescrise” care guvernează relația dintre pacient și medic. Unii au recunoscut că au oferit mită din îngrijorarea că nu vor primi tratament medical adecvat și au dorit să se asigure că vor beneficia de îngrijiri corespunzătoare. Alții au oferit mită ca un semn de recunoștință pentru serviciile medicale primite, servicii la care aveau dreptul gratuit conform legilor în vigoare. Toți cei identificați au fost acuzați de dare de mită, infracțiune sancționată de Codul Penal cu închisoarea între 2 și 7 ani.

În noiembrie 2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a finalizat ancheta. Atunci, s-a decis renunţarea la urmărirea penală în cazul pacienţilor care au dat mită, întrucât, au explicat procurorii, „nu există un interes public”, hotărâre confirmată ulterior de Tribunalul Bacău. În aceeași lună, din cauza lipsei de probe, Parchetul a dispus clasarea pentru șapte dintre infracțiunile de luare de mită înregistrate în octombrie, precum și pentru alte trei reclamate anterior de către pacienți. Astfel, medicul Toron a fost trimis în judecată pentru un total de 15 infracțiuni de luare de mită.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Bacău, unde un judecător a examinat legalitatea anchetei și validitatea probelor obținute. Avocatul medicului a argumentat că toate înregistrările din dosar sunt nule, invocând implicarea Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC) din SRI.

Cu toate acestea, judecătorul a subliniat că activitățile de supraveghere au fost efectuate exclusiv de către polițiștii de la Operațiuni Speciale, iar echipamentele folosite de aceștia, deși conectate la sistemele tehnice ale CNIC, aparțineau poliției. Judecătorul a decis că procesul poate începe. Medicul a contestat decizia, iar în ianuarie 2023, Curtea de Apel Bacău a decis că toate înregistrările convorbirilor telefonice trebuie excluse din dosar, deoarece SRI s-a implicat în obținerea probelor.

În aprilie 2023, dosarul medicului Toron a revenit la tribunal, iar parchetul l-a acuzat acum de săvârșirea a 13 infracțiuni de luare de mită. Tribunalul Bacău a aprobat din nou desfășurarea procesului, însă medicul a contestat această decizie, susținând că la tribunal nu a existat un complet specializat în judecarea cauzelor de corupție și că anchetatorii au adunat probe într-un mod considerat de el „neloial, chiar nelegal, exclusiv în susținerea unei eventuale vinovății a inculpatului”.

Cu toate acestea, Curtea de Apel Bacău a respins toate contestațiile și a hotărât, la 11 ianuarie a aceluiași an, că medicul Toron poate fi judecat. Tribunalul Bacău încă nu a stabilit primul termen al procesului.

Dosarul de luare de mită a fost inițiat în urma unei sesizări făcute de directorul Spitalului Buhuși, Constantin Poiană, la Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Bacău, pe 23 iunie 2020. O săptămână mai târziu, pe 30 iunie 2020, Poiană a fost contactat de Florin Diaconu, președintele PNL Buhuși și fost director al cancelariei prefectului de Bacău, care l-a amenințat pentru a-l determina să nu continue acțiunile împotriva medicului Toron.