Curtea de Conturi: Patrimoniul școlar al municipiului Bacău, gestionat fără control real și evidență coerentă

La finalul anului trecut, în urma misiunii de audit desfășurate la nivelul municipalității, Curtea de Conturi a constatat deficiențe majore în gestionarea patrimoniului public dat în administrare unităților de învățământ din municipiul Bacău

Deși clădirile, terenurile și dotările aparțin în mod legal municipiului, iar Primăria are calitatea de proprietar, auditorii au evidențiat lipsa unui sistem eficient de monitorizare și verificare a modului în care aceste bunuri sunt administrate și reflectate în evidențele contabile.

Concluzia raportului este clară: administrația locală nu deține o imagine exactă și actualizată asupra patrimoniului școlar, iar situațiile financiare consolidate ale municipiului sunt construite pe date incomplete sau incorecte.

Bunuri inexistente în contabilitate sau înregistrate dublu

În unele cazuri, clădiri și terenuri utilizate zilnic de elevi și cadre didactice nu figurează deloc în evidența contabilă a unităților de învățământ care le administrează. Potrivit Curții de Conturi, bunurile primite în administrare nu au fost înregistrate în contabilitatea proprie a școlilor, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere financiar, acestea „nu există” pentru entitățile care le gestionează.

La polul opus, auditorii au identificat situații de dublă evidență. În cazul Colegiului Național „Ferdinand I”, Colegiului Național Pedagogic „Ștefan cel Mare”, Liceului Tehnologic „Petru Rareș” și Școlii Gimnaziale „Alecu Russo”, unele clădiri și terenuri au fost menținute simultan atât în contabilitatea proprie, cât și în conturi extracontabile destinate bunurilor luate cu chirie. O astfel de practică generează confuzie contabilă și distorsionează valoarea reală a patrimoniului administrat.

Lipsa controlului permite utilizări improprii

Raportul relevă și consecințe concrete ale lipsei verificărilor periodice. În absența unui control sistematic, unele curți interioare ale școlilor au fost transformate în parcări pentru profesori sau părinți, iar anumite baze sportive ar fi fost utilizate pentru activități private fără legătură cu procesul educațional. De asemenea, au fost semnalate situații în care spații aparținând domeniului public au fost puse la dispoziție în mod informal.

Fără o inventariere riguroasă și fără verificări directe din partea proprietarului – municipiul – nu poate fi stabilită cu claritate răspunderea pentru degradarea unor imobile sau pentru eventuale pierderi patrimoniale. În aceste condiții, patrimoniul public rămâne vulnerabil.

Subevaluare de peste 20 de milioane de lei

Cea mai semnificativă problemă financiară identificată de Curtea de Conturi vizează subevaluarea patrimoniului școlar. Pentru patru unități de învățământ – Colegiul Pedagogic, Școala „Alexandru cel Bun”, Școala „Octavian Voicu” și Școala „Nicu Ene” – nu au fost înregistrate în contabilitate rezultatele reevaluărilor efectuate în 2024 pentru clădirile și terenurile utilizate.

Consecința directă: valoarea activelor municipiului Bacău ar fi fost diminuată în evidențe cu peste 20 de milioane de lei.

O astfel de subevaluare nu este doar o problemă tehnică. Valoarea patrimoniului are un impact direct asupra deciziilor privind investițiile, reparațiile și modernizările, precum și asupra capacității administrației locale de a accesa finanțări, inclusiv fonduri europene. În plus, evaluarea corectă a imobilelor este esențială la stabilirea tarifelor pentru închirierea spațiilor excedentare. Dacă bunurile nu sunt reflectate la valoarea reală, acestea pot fi omise din strategiile de dezvoltare sau subestimate în planificarea bugetară.

Inventariere formală și control insuficient

Curtea de Conturi mai arată că inventarierea bunurilor publice este aplicată neuniform și, în unele cazuri, doar formal. În lipsa unor proceduri unitare și a unui control efectiv, datele transmise de unitățile de învățământ sunt preluate de municipalitate fără verificări temeinice. Astfel, situațiile financiare consolidate ale municipiului sunt întocmite pe baza unor informații incomplete sau eronate.

Deși organigrama Primăriei include posturi cu atribuții în domeniul gestionării patrimoniului și al relației cu unitățile de învățământ, mecanismele de control nu funcționează eficient. Practic, administrația locală nu exercită un control real asupra modului în care este administrat patrimoniul care îi aparține.

Recomandările auditorilor

Pentru remedierea situației, Curtea de Conturi a recomandat implementarea unui mecanism clar și funcțional de monitorizare a bunurilor publice date în administrare școlilor. De asemenea, este necesară introducerea unor proceduri unitare privind evidența, inventarierea și reevaluarea patrimoniului, precum și efectuarea de verificări periodice, directe, la nivelul unităților de învățământ.

Terenurile și clădirile aferente școlilor aparțin autorităților administrației publice locale, care au responsabilitatea administrării lor. Utilizarea și gestionarea curentă sunt delegate unităților de învățământ, în baza contractelor de administrare sau de management încheiate cu directorii. Însă delegarea administrării nu exonerează proprietarul de obligația de control.

În lipsa unor măsuri ferme, municipiul riscă să continue raportarea unei imagini denaturate a propriei averi, cu efecte directe asupra planificării bugetare, a investițiilor și a protejării patrimoniului public.