Procurorii din cadrul Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au finalizat un nou dosar de corupție ce vizează conducerea administrativă a municipiului Bacău, trimițând în judecată un număr de 16 inculpați
Printre aceștia se regăsesc funcționari publici din cadrul Primăria Municipiului Bacău, dar și persoane fizice și societăți comerciale implicate în implementarea proiectului „Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta”.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Bacău la data de 3 martie 2026, după finalizarea anchetei și dispunerea trimiterii în judecată a inculpaților, potrivit unui răspuns oficial transmis redacției.
Conducerea proiectului, în centrul acuzațiilor
În centrul dosarului se află Ciprian-Octavian Piștea, fost administrator public al municipiului, responsabil de coordonarea proiectelor cu finanțare europeană. Acesta este acuzat de:
- instigare la folosirea de documente false, inexacte sau incomplete pentru obținerea de fonduri europene (în formă de tentativă),
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Un alt nume important din dosar este Adrian Anghel, care la momentul faptelor ocupa funcția de director al Agenției de Dezvoltare Locală din cadrul Primăriei Bacău și avea rol de manager de proiect. Acesta este acuzat de folosirea sau prezentarea de documente false ori inexacte pentru obținerea de fonduri europene, precum și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.
Alături de cei doi, alți 14 inculpați – persoane fizice și firme – sunt cercetați pentru complicitate la aceleași infracțiuni.
Mecanismul presupusei fraude
Ancheta vizează modul în care au fost întocmite și transmise documente către Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, instituția responsabilă de gestionarea fondurilor europene în regiune.
Potrivit procurorilor, două dispoziții de șantier emise de Primăria Bacău ar fi conținut informații nereale. Mai exact, documentele ar fi atestat existența unei dale de beton la o adâncime de doar 4 centimetri în mai multe intersecții din oraș, situație care ar fi făcut imposibilă executarea forajelor conform proiectului inițial.
În realitate, susțin anchetatorii, aceste obstacole nu existau. Scopul ar fi fost modificarea proiectului tehnic, astfel încât să permită extinderea lucrărilor de asfaltare pe mai multe artere din municipiu, în afara obiectivelor aprobate inițial.
„Asfaltări la caiet” pe artere importante
Lucrările vizate de anchetă includ intervenții pe unele dintre cele mai circulate artere din Bacău:
- strada Mioriței
- strada Nicolae Bălcescu
- Calea Mărășești
- Calea Republicii
Procurorii susțin că lucrările ar fi fost extinse nejustificat, în baza unor documente care nu reflectau situația reală din teren, ceea ce a generat cheltuieli neeligibile din fonduri europene.
Un istoric judiciar complicat
Dosarul actual nu este singular în cazul lui Ciprian-Octavian Piștea, acesta fiind vizat de nu mai puțin de patru anchete instrumentate de DNA Bacău, toate legate de același proiect de mobilitate urbană.
Printre acestea se numără:
- un dosar privind plăți către firma FIP Consulting,
- o anchetă referitoare la plăți pentru lucrări de montare pavele care nu ar fi fost executate, în beneficiul societății Hidro Salt-B-92,
- dosarul privind parcările pentru biciclete, în care este inculpat alături de alți funcționari din primărie.
La rândul său, Adrian Anghel este trimis în judecată și în alte două dosare de corupție, inclusiv cel legat de proiectul HUB Orizont și cel privind plățile către FIP Consulting.
Impactul asupra proiectelor europene
Cazul ridică semne de întrebare serioase privind modul de gestionare a fondurilor europene la nivel local și eficiența mecanismelor de control. Proiectul „Sistem de management al traficului” era considerat unul strategic pentru modernizarea infrastructurii urbane din Bacău, având ca scop fluidizarea traficului și încurajarea mobilității alternative.
Trimiterea în judecată a unui număr atât de mare de persoane implicate în implementarea sa riscă să afecteze nu doar credibilitatea administrației locale, ci și viitoarele finanțări europene destinate municipiului.
