Performanță transformată în scandal: Alexandru Soare, campionul umilit la CSM Bacău

Performanțele sportive ar trebui să unească o comunitate, nu să o dezbine.

Din păcate, la Bacău, un moment istoric pentru atletismul românesc s-a transformat într-un scandal administrativ, care ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care este condus sportul local.

Alexandru Soare, atlet legitimat la CSM Bacău, a scris istorie la Raiffeisen Bank Bucharest Marathon 2025, reușind să doboare un record național vechi de aproape jumătate de secol — cel stabilit în 1978. Cu un timp de 2 ore, 11 minute și 58 de secunde, Soare a devenit cel mai rapid maratonist român din ultimele decenii.

În mod firesc, un asemenea rezultat ar fi trebuit să aducă laude, sprijin și o recompensă pe măsura efortului. În schimb, sportivul s-a trezit prins în mijlocul unui conflict administrativ de proporții, cu președintele Consiliului de Administrație al CSM Bacău, Lucian Andrei, în centrul atenției.

De la glorie la incertitudine

Potrivit informațiilor publicate de Bacău.net, înainte de competiție, Lucian Andrei ar fi intenționat să renunțe la contractul lui Alexandru Soare, considerând că sportivul nu se mai afla „la parametrii necesari”. Ironia face ca, doar câteva zile mai târziu, același atlet să realizeze o performanță națională remarcabilă.

În loc să primească o mărire de salariu, conducerea clubului a decis, prin votul Consiliului de Administrație, reducerea veniturilor sportivului cu aproape 50%. Propunerea unei majorări de 15% a fost respinsă: un vot „pentru” și patru abțineri.

„În loc de susținere, am primit tăcere”

Dezamăgit de atitudinea conducerii, Alexandru Soare a vorbit public despre lipsa de respect și sprijin:

„Cu excepția directorului Adrian Gavriliu, toți cei care trebuiau să mă susțină mi-au întors spatele. Municipiul ar trebui să încurajeze înalta performanță, nu să se limiteze la sportul de masă.”

Pentru un sportiv care a reprezentat România în competiții internaționale și care a muncit ani la rând pentru o astfel de performanță, reacția autorităților locale este, fără echivoc, descurajantă.

Reacția conducerii: „O chestiune de economie, nu de sancțiune”

În replică, Lucian Andrei a declarat că nu a dorit în niciun moment să îl „dea afară” pe Soare, ci doar să verifice datele oficiale privind performanțele sale. Acesta a precizat că reducerea cheltuielilor a fost o decizie de eficientizare bugetară, și nu o sancțiune.

Totuși, pentru opinia publică și pentru comunitatea sportivă, explicațiile par insuficiente. Cum poate fi justificată o tăiere de salariu imediat după un record național? Ce fel de mesaj transmite un club municipal care își descurajează sportivii de elită în loc să-i sprijine?

O problemă de viziune, nu doar de buget

Scandalul de la CSM Bacău scoate la iveală o problemă mai adâncă: lipsa unei strategii coerente pentru susținerea performanței sportive. În timp ce sportul de masă beneficiază de vizibilitate și bugete constante, sportivii de elită sunt adesea lăsați în umbră, dependenți de inițiative personale și de sprijin punctual.

Cazul lui Alexandru Soare arată că succesul individual poate deveni o sursă de disconfort într-un sistem rigid, birocratic și lipsit de empatie pentru valorile autentice.

Lecția de la Bacău

Un record național ar trebui să fie motiv de mândrie, nu de dispută. Din păcate, în loc să fie un exemplu de solidaritate și viziune, CSM Bacău oferă imaginea unei instituții în care performanța e tratată cu suspiciune, iar meritele sunt privite prin lentila contabilității.

Dacă orașul Bacău își dorește cu adevărat să redevină un pol al sportului românesc, trebuie să își regândească prioritățile:
– să sprijine performanța reală, nu doar evenimentele cu impact de imagine;
– să promoveze meritul, nu interesele;
– și mai ales, să ofere sportivilor respectul pe care îl merită.

Până atunci, povestea lui Alexandru Soare rămâne simbolul unei victorii câștigate nu doar împotriva cronometrului, ci și împotriva indiferenței.