Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) au finalizat verificările privind intervenția medicală desfășurată în cazul elevului din satul Vladnic, comuna Parincea, județul Bacău, care și-a pierdut viața după ce a intrat în stop cardio-respirator în timpul programului școlar, pe 20 mai 2026.
Concluziile raportului oficial indică existența unor disfuncționalități importante în procesul de gestionare a urgenței medicale, de la modul de dispecerizare a resurselor și până la respectarea procedurilor operaționale în teren. În urma controalelor au fost aplicate sancțiuni, au fost declanșate cercetări interne și au fost dispuse măsuri pentru îmbunătățirea capacității de răspuns a sistemului de urgență.
Autoritățile centrale au transmis, totodată, condoleanțe familiei copilului și au subliniat că verificările au urmărit exclusiv stabilirea adevărului și identificarea eventualelor responsabilități instituționale.
Caz încadrat ca „Cod Roșu”, dar fără utilizarea tuturor resurselor disponibile
Potrivit raportului, apelul la 112 a fost recepționat la ora 12:31 și semnala un copil inconștient, aflat într-o stare critică.
În urma evaluării informațiilor furnizate de apelanți, situația se încadra în categoria urgențelor majore, respectiv „Cod Roșu”, ceea ce permite și chiar impune utilizarea celor mai performante resurse disponibile pentru salvarea pacientului.
Cu toate acestea, ancheta a constatat că la solicitare a fost trimis inițial doar un echipaj medical de urgență cu asistent, deși în acel moment exista disponibil un echipaj medical cu medic în cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Bacău.
Mai mult, echipa de control a stabilit că nu au fost identificate dovezi privind alertarea unui elicopter SMURD, deși două aeronave medicale, aflate la Brașov și Galați, erau disponibile pentru intervenție, iar condițiile meteorologice permiteau desfășurarea misiunii aeriene.
Raportul subliniază că medicul coordonator nu a valorificat toate resursele existente la momentul solicitării, fapt care reprezintă una dintre principalele concluzii ale verificărilor.
Întârzieri semnificative în ajungerea echipajelor la locul intervenției
Un alt aspect evidențiat de anchetă vizează timpul de răspuns.
Primul echipaj medical a ajuns la Școala Gimnazială din Vladnic după aproximativ 26 de minute de la apelul inițial, interval care depășește timpul maxim prevăzut pentru intervențiile medicale de urgență în mediul rural.
În cazul urgențelor critice, fiecare minut poate influența decisiv șansele de supraviețuire ale pacientului, motiv pentru care timpul de intervenție reprezintă unul dintre indicatorii esențiali ai performanței sistemului de urgență.
De asemenea, echipajul cu medic care putea oferi un nivel superior de asistență medicală a fost alertat mult mai târziu, la ora 13:51, și a ajuns la locul solicitării la ora 14:22.
Resurse locale care puteau interveni nu au fost mobilizate
Verificările efectuate de inspectorii DSU au relevat și faptul că în apropierea locului intervenției exista o resursă care putea acorda primul ajutor calificat până la sosirea echipajelor medicale.
La Punctul de Lucru Parincea al Detașamentului de Pompieri Bacău era disponibilă o autospecială dotată cu rucsac de prim ajutor și încadrată cu trei subofițeri instruiți în acordarea primului ajutor calificat.
Conform concluziilor raportului, această resursă putea fi direcționată către caz și ar fi putut începe manevrele de resuscitare înainte de sosirea ambulanței.
Cu toate acestea, echipajul nu a fost alertat.
Inspectorii apreciază că utilizarea acestei resurse ar fi fost justificată de gravitatea cazului și de proximitatea față de locul solicitării.
Probleme constatate și în timpul intervenției medicale
Raportul evidențiază deficiențe inclusiv în etapa desfășurării intervenției.
La sosirea primului echipaj medical, manevrele de resuscitare erau deja efectuate de persoanele aflate la fața locului, iar personalul medical a preluat și a continuat procedurile.
Totodată, verificările au arătat că în zonă se aflau cadre medicale din comunitate înainte de sosirea ambulanței, însă acestea nu efectuau manevre medicale în momentul în care echipajul de urgență a ajuns la fața locului.
Un alt aspect considerat grav de către inspectori este faptul că echipajul medical nu a transmis datele clinice către medicul coordonator prin stația radio sau prin sistemul de telemedicină, așa cum prevăd procedurile operaționale în vigoare.
Lipsa comunicării medicale poate afecta procesul decizional și coordonarea intervenției, mai ales în cazurile critice.
Disfuncționalități inclusiv la nivelul dispeceratului integrat
În timpul verificărilor efectuate la nivelul structurilor de urgență din județul Bacău a fost identificată și o problemă de organizare internă.
Inspectorii au constatat existența unui paravan care separa fizic dispecerii ISU de dispecerii Serviciului de Ambulanță Județean în cadrul Dispeceratului Integrat ISU-SAJ Bacău.
Potrivit raportului, această separare poate genera dificultăți de comunicare și coordonare între structurile responsabile de gestionarea urgențelor, afectând eficiența procesului decizional.
Sancțiuni, cercetări și măsuri de remediere
În urma concluziilor rezultate din anchetă, autoritățile au dispus o serie de măsuri administrative și disciplinare.
Raportul a fost transmis către Inspectoratul de Poliție Județean Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, Colegiul Medicilor și Ministerul Sănătății pentru continuarea verificărilor în limitele competențelor fiecărei instituții.
De asemenea, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 5.000 de lei și a fost declanșată o cercetare internă privind modul de dispecerizare a cazului și nealertarea resursei aeriene disponibile.
Printre măsurile dispuse se numără:
- reinstruirea personalului medical și a dispecerilor privind gestionarea urgențelor majore;
- actualizarea și consolidarea procedurilor de alertare a elicopterelor SMURD;
- reinstruirea personalului privind utilizarea tuturor resurselor disponibile în interesul pacientului;
- eliminarea factorilor care afectează comunicarea în cadrul dispeceratului integrat;
- verificarea posibilității operaționalizării unui echipaj SMURD de terapie intensivă mobilă la Bacău.
Autoritățile promit măsuri pentru prevenirea unor situații similare
Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență susțin că obiectivul verificărilor a fost identificarea tuturor disfuncționalităților care au putut influența intervenția medicală și adoptarea măsurilor necesare pentru creșterea nivelului de siguranță a pacienților.
Cazul elevului din Parincea a readus în atenție vulnerabilitățile sistemului de răspuns la urgențe din anumite zone ale țării, în special în ceea ce privește mobilizarea rapidă a resurselor disponibile și coordonarea dintre instituțiile implicate.
Anchetele administrative și judiciare aflate în desfășurare urmează să stabilească dacă deficiențele constatate au avut un impact direct asupra rezultatului tragic al intervenției și dacă se impun măsuri suplimentare de răspundere individuală sau instituțională.
