Botosani
Acum 43 de ani se INAUGURA la Botoșani BARAJUL Stânca – Costești. O construcţie extrem de PUTERNICĂ pentru care CEAUȘESCU a plătit 60 de TONE de AUR
La 4 noiembrie 1978 s-a inaugurat barajul de la Stânca-Costeşti, pe râul Prut
Situat pe al doilea loc după Porţile de Fier I., barajul de la Stânca-Costeşti este una dintre cele mai frumoase construcții hidrotehnice din țară.
Lacul de acumulare de la Stânca-Costeşti ocupă o suprafață de 6.000 de hectare, la nivel normal de retenție, însă poate ajunge şi la 9.000 de hectare, în situația în care coeficientul de umplere este maxim, fiind şi la acest capitol între primele trei din ţară. A fost nevoie de strămutarea a patru sate..
Barajul, care are o înălţime de 43 de metri şi o lungime a coronamentului de 300 de metri, este singurul din România construit nu doar din beton, ci şi din pământ.
Barajul nu a fost niciodată reabilitat sau deteriorat
„Este o construcţie superbă şi extrem de puternică. Barajul nu a fost niciodată reabilitat sau deteriorat. Este intact. Îmblânzeşte apele Prutului. Este singura construcţie capabilă să reziste acestui râu care antrenează în anotimpurile ploioase miliarde de tone de metri cubi de apă. Este remarcabil. Oferă protecţie, energie, este obiectiv turistic şi o punte de legătură cu Republica Moldova“, spunea Costică Macaleţi, fost inginer la Gospodărirea Apelor din Botoşani în perioada comunistă.
Şantierul barajului a fost demarat în 1973 şi finalizat cinci ani mai târziu
Barajul are şi două centrale hidroelectrice, care produc, acum, câte 10 MW/h. Lacul a fost proiectat pentru a îndeplini nu doar funcţiile de combatere a inundaţiilor şi de producere a energiei electrice, ci a fost gândit şi pentru irigaţii, piscicultură sau pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei.
Construcţia este şi pod peste Prut, între România şi Republica Moldova
La un capăt şi la celălalt sunt punctele de trecere a frontierei de la Stânca, pe malul românesc, şi de la Costeşti, pe malul moldovenesc.
Acum, importantul nod hidrotehnic este exploatat în comun de autorităţile române şi cele din Republica Moldova. Cele două părţi stabilesc de comun acord care sunt debitele de apă deversate în aval, dar şi orice altă acţiune care are ca scop controlarea apei în interiorul acumulării şi în aval de aceasta. 
