IȘJ Botoșani, reacție după protestele părinților: „Este nevoie de o delimitare clară a responsabilităților între Primărie și Inspectoratul Școlar”

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani reacționează la criticile apărute în spațiul public privind situația elevilor relocați din unitățile de învățământ aflate în reabilitare și modernizare

 Inspectorul școlar general Bogdan Suruciuc susține că problemele generate de lucrările de investiții trebuie analizate prin prisma responsabilităților fiecărei instituții și subliniază că IȘJ nu are competențe în ceea ce privește contractele de execuție, ritmul lucrărilor sau termenele asumate de constructori.

Reacția conducerii IȘJ Botoșani vine inclusiv în contextul protestelor organizate de părinții elevilor de la Școala Gimnazială nr. 13 din municipiu. Aceștia au reclamat, între altele, faptul că elevii au fost afectați de relocarea activităților și că, în ultimii trei ani, nu au avut acces normal la laboratoarele de informatică, pe fondul lucrărilor de reabilitare.

Cine răspunde de infrastructura școlară și cine de organizarea educației

Potrivit inspectorului școlar general Bogdan Suruciuc, responsabilitatea pentru reabilitarea și modernizarea clădirilor unităților de învățământ aparține administrației publice locale.

„Reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ din municipiul Botoșani reprezintă responsabilitatea autorității publice locale, respectiv a Primăriei Municipiului Botoșani, în calitate de administrator al infrastructurii școlare și beneficiar al proiectelor de investiții”, afirmă Bogdan Suruciuc.

În această calitate, administrația locală gestionează proiectele de investiții, contractele de execuție, relația cu constructorii și monitorizarea termenelor de realizare a lucrărilor.

De cealaltă parte, Inspectoratul Școlar Județean susține că rolul său este legat de organizarea și continuitatea procesului educațional, nu de gestionarea lucrărilor de construcții.

„Rolul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani este de a asigura funcționarea și continuitatea procesului educațional, indiferent de dificultățile generate de realizarea acestor investiții”, precizează șeful IȘJ.

În acest context, Suruciuc afirmă că inspectoratul nu are atribuții în stabilirea sau prelungirea termenelor de execuție și nici posibilitatea de a interveni în relația contractuală dintre autoritatea locală și constructori.

13 unități de învățământ, în reabilitare în același timp

Potrivit datelor prezentate de conducerea IȘJ Botoșani, în ultimii trei ani școlari, 13 unități de învățământ din municipiul Botoșani s-au aflat simultan în proces de reabilitare.

Dimensiunea lucrărilor a generat o presiune importantă asupra infrastructurii școlare existente. Mii de elevi și sute de cadre didactice au fost nevoiți să își desfășoare activitatea în alte spații, în condițiile în care și o parte dintre unitățile care au preluat elevii funcționau deja în două schimburi.

Pentru Inspectoratul Școlar, relocarea nu a reprezentat o soluție simplă, ci un proces care a presupus adaptări repetate în funcție de stadiul lucrărilor și de spațiile disponibile.

Conducerea IȘJ susține că, în aceste condiții, identificarea unor variante de relocare a trebuit făcută ținând cont de mai multe criterii, între care circumscripțiile școlare, capacitatea unităților care puteau primi elevi și spațiile puse la dispoziție de administrația locală.

„Am analizat toate variantele de relocare”

Bogdan Suruciuc afirmă că, înainte de luarea deciziilor privind relocarea elevilor, au fost organizate numeroase întâlniri de lucru cu directorii unităților de învățământ implicate.

La unele dintre aceste discuții ar fi participat și viceprimarul municipiului Botoșani, Bogdan Buhăianu.

„În cadrul acestor întâlniri au fost analizate toate variantele de relocare, ținând cont de circumscripțiile școlare, de capacitatea unităților care puteau primi elevi și de spațiile puse la dispoziție de Primăria Municipiului Botoșani”, explică inspectorul școlar general.

IȘJ susține, totodată, că a transmis în mod repetat administrației locale solicitări privind stadiul proiectelor, necesitatea identificării unor spații adecvate și găsirea unor soluții pentru desfășurarea activității didactice.

Problema a devenit cu atât mai dificilă cu cât întârzierile unor lucrări au influențat succesiv planificarea activității în unitățile care au preluat elevii.

Întârzierile lucrărilor au prelungit perioada de relocare

Unul dintre principalele puncte invocate de conducerea IȘJ Botoșani este nerespectarea unor termene asumate pentru finalizarea lucrărilor.

Potrivit lui Bogdan Suruciuc, prelungirea lucrărilor a avut efect direct asupra perioadelor de relocare și a impus noi măsuri organizatorice.

„Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a fost nevoit să își adapteze în mod repetat măsurile organizatorice în funcție de evoluția lucrărilor, fără a avea posibilitatea de a influența ritmul sau calendarul acestora”, susține acesta.

În practică, fiecare decalare a termenelor a însemnat menținerea unor elevi în spații provizorii sau în alte unități de învățământ pentru perioade mai lungi decât cele anticipate inițial.

IȘJ atrage astfel atenția că efectele întârzierilor nu se limitează la șantierul propriu-zis, ci se răsfrâng asupra întregii organizări școlare: program, schimburi, săli disponibile, laboratoare și condițiile în care elevii și profesorii își desfășoară activitatea.

Disputa privind Școala nr. 13

Situația Școlii Gimnaziale nr. 13 a ajuns în centrul nemulțumirilor exprimate de părinți, care reclamă efectele pe termen lung ale relocării și ale lucrărilor asupra activității elevilor.

Una dintre problemele semnalate este lipsa accesului normal la laboratoarele de informatică în ultimii trei ani, în condițiile în care activitatea unității de învățământ a fost afectată de lucrări și de reorganizarea spațiilor.

Reacția IȘJ vine într-un moment în care părinții cer clarificări cu privire la condițiile în care elevii își desfășoară activitatea și la durata perioadei în care aceste restricții vor continua.

Din perspectiva inspectoratului, însă, soluționarea problemei trebuie raportată la responsabilitățile instituționale și la evoluția efectivă a lucrărilor.

„Nu încheiem contracte și nu putem impune constructorilor termene”

Bogdan Suruciuc insistă asupra faptului că Inspectoratul Școlar nu poate fi responsabil pentru întârzierile unor proiecte de investiții pe care nu le gestionează.

„Inspectoratul Școlar Județean Botoșani nu stabilește unde se execută lucrări de reabilitare, nu încheie contracte de investiții și nu poate impune constructorilor respectarea termenelor de execuție”, afirmă inspectorul general.

În schimb, IȘJ are obligația de a organiza activitatea educațională în condițiile existente și de a identifica, împreună cu conducerile școlilor și administrația locală, soluții care să permită continuarea cursurilor.

Potrivit conducerii inspectoratului, în ciuda dificultăților provocate de proiectele de reabilitare și de întârzierile apărute pe parcurs, activitatea didactică a fost menținută, fără suspendarea cursurilor.

Modernizarea școlilor, obiectiv comun, dar cu responsabilități distincte

Conducerea IȘJ Botoșani susține că nu pune sub semnul întrebării necesitatea investițiilor în infrastructura educațională. Dimpotrivă, modernizarea unităților de învățământ este considerată esențială pentru îmbunătățirea condițiilor oferite elevilor.

Problema ridicată de inspectorat este însă legată de modul în care sunt gestionate perioadele de tranziție și de necesitatea unei coordonări mai eficiente între instituțiile implicate.

„Consider că modernizarea infrastructurii școlare în municipiul Botoșani este un obiectiv comun și necesar, însă succesul acestor investiții depinde de asumarea responsabilităților de către fiecare instituție, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite Bogdan Suruciuc.

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani afirmă că va continua colaborarea cu Primăria Botoșani, cu unitățile de învățământ și cu celelalte instituții implicate, astfel încât relocările să fie gestionate cât mai eficient.

În centrul disputei rămâne însă o problemă care îi afectează direct pe elevi și familiile acestora: cum poate fi menținut un proces educațional de calitate atunci când lucrările de modernizare se prelungesc, iar spațiile școlare disponibile sunt deja insuficiente. IȘJ spune că poate organiza educația în condițiile existente, dar că ritmul investițiilor și respectarea termenelor de execuție țin de administrația care gestionează proiectele.