Botosani
Proiectul IMOBILIAR de transformare a Casei ANTIPA ar putea fi blocat în INSTANȚĂ! Probleme multiple de LEGALITATE
Sub aspect economic, administrația locală botoșăneană contribuie la distrugerea patrimoniului cultural
În perioada următoare, Ziarul „Bună dimineața Botoșani” va realiza un inventar al patrimoniului cultural local. Din fericire, Botoșaniul a dat României foarte multe personalități istorice, politice și culturale. În mare măsură administrația publică locală a eșuat lamentabil postdecembrist la reabilitarea și repunerea în circuitul cultural acestor adevărate repere istorice ale României. Astăzi, poate mai mult ca oricând, generatiile actuale au nevoie de aceste adevărate momente vii din cadrul comunității. Sub aspect economic aceste monumente, care zac din cauza delăsării și ineficienței administrației publice locale, ar putea reprezenta adevărate surse de venit pentru economia locală, pentru turismul local și poate cel mai important pentru demnitatea, respectiv patriotismul local!!! Așa cum v-am obișnuit deja, Ziarul „Bună Dimineața Botoșani” va desfășura o campanie în anul 2021 pe recuperarea acestei bogății locale reprezentată de bogatul patrimoniu istoric și cultural al municupiului și județului Botoșani.
„Casele Antipa”, edificiu cultural al secolului XIX, „transformate” în cazinou și hotel
„Casele Antipa” din Botoşani se află pe bulevardul Mihai Eminescu, fiind locul în care s-a născut şi a trăit o mare parte din viaţă biologul Grigore Antipa, alături de fratele său Nicolae Leon.
Edificiul din Botoşani a fost ridicat la finalul secolului al XIX-lea într-un stil arhitectural eclectic, de inspiraţie franceză. Astăzi, clădirea face parte din patrimoniul cultural naţional. În fosta casă a biologului Antipa, a funcţionat în trecut Centrul Militar Judeţean Botoşani, însă în prezent, aici, se află un cazino.
La sfârștiul anilor 90, Casele Antipa au fost retrocedate de unii dintre urmașii biologului Grigore Antipa. Noul proprietar nu a investit deloc în refacerea clădirilor, însă în anul 2010 proprietatea a fost vândută unui om de afaceri botoșănean. Așa se face că astăzi una dintre case este cazinou.
După cazinou, cealaltă casa ANTIPA urmează a fi „transformată” într-un hotel. Eugen Tudose, proprietarul hotelului Beledere din Botoșani intenționează să ridice imobile în locul teraselor de pe Bulevard şi să le „armonizeze” cu „Casele Antipa”, unde a funcţionat în trecut Centrul Militar.
Înălţimea maximă a noilor constucţii fiind de 28 de metri. Pe orizontală, în nordul proprietăţii este propus un corp de clădire care va funcţiona ca hotel, după care urmează o zonă de locuinţe cu spaţii comerciale la parter şi etajul I. Pe verticală, funcţiunile propuse sunt: subsol, parcare acoperită, parter, spaţii comerciale şi parcare deschisă, etajul I parţial spaţii comerciale şi unităţi locative, etajul II – VII locuinţe colective.
În presa locală, despre acest ansamblu hotelier se vorbea încă din 2017-2018, cu toate acestea administrația locală și-a dat acordul pentru construirea acestui complex recent.
Administrația publică locală și-a dat acordul pentru construirea unui complex hotelier în ansamblul monumentului istoric „Casele Antipa”
Recent, administrația publică locală și-a dat acordul pentru construirea unui complex hotelier în ansamblul monumentului istoric „Casele Antipa”, astfel girând oficial distrugerea patrimoniului istoric al orașului.
După ce inițial proprietarul căruia i se retrocedase ansamblul arhitectural nu a investit deloc în refacerea clădirilor, una dintre case a fost transformată de către actualul proprietar în cazinou. Continuând procesul de ștergere a memoriei culturale și în loc să comunice cu proprietarul și să planifice – cum ar fi fost firesc – construirea unui muzeu Antipa, autoritățile au aprobat: „Construire ansamblu de locuințe colective, spații comerciale la parter și parțial etaj 1 și corp hotel (în regim apartament-hotel), parcare subterană și supraterană, restaurare case memoriale, respectiv integrare construcție nouă în ansamblul monumentului istoric CASA ANTIPA; teren: b-dul M. Eminescu nr. 36”.
Aceasta în condițiile în care un extras din Planul Urbanistic Zonal menționează: „Din monumentele descrise mai sus Judecătoria Botoșani și casele Antipa sunt influențate de investiția propusă datorită distanței mici la care se află amplasată Judecătoria, iar casele Antipa sunt pe terenul studiat. În soluția prezentată în acest PUZ se propune o volumetrie care sa evidențieze casele Antipa și să nu obtureze vizibilitatea către Judecătorie. Distanțele față de celelalte monumente și fondul construit împiedică relaționarea dintre ele și terenul studiat”.
Trecând peste greșelile grosolane prezente în „motivarea” elaboratorului de proiect, nu putem să nu menționăm faptul că pentru construcția acelui ansamblu hotelier s-e elaborat un banal PUZ – Plan Urbanistic Zonal și nu un PUZ CP (Plan Urbanistic Zonal pentru Clădiri Protejate) cum era normal.
Ce este un PUZ-CP?
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcțiunile: locuire, servicii, producție, circulație, spații verzi, instituții publice, etc.) și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei.
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acțiunile, prioritățile, reglementările de urbanism (permisiuni și resticții) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor și conformarea construcțiilor din zona studiată. PUZ-ul reprezintă o fază premergătoare realizării investițiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcție de fondurile disponibile.
PUZ CP este o particularitate a PUZ-ului. Prescurtarea PUZ CP denumește un Plan Urbanistic Zonal pentru Clădiri Protejate. Aceste PUZ CP este necesar pentru clădirile monument istoric și clădirile protejate de lege, cum este și cazul „Caselor ANTIPA”.
Există sau un un PUZ-CP pentru proiectul de integrare a Casei ANTIPA într-un ansamblu hotelier?!
Complexul istoric „Casele ANTIPA” este monument protejat și înregistrat de Ministerul Culturii. Pentru integrarea, reabilitarea sau modernizarea acestuia este nevoie de elaborarea unui PUZ CP, iar acest PUZ CP trebuie să fie și avizat.
Am încercat să avem un dialog cu municipalitatea și să aflăm dacă acest proiect beneficiază de un PUZ CP. Primarul Cosmin ANDREI ne-a dat un răspuns expeditiv și ne-a asigurat că totul este în regulă.
„Bineînțeles, a fost luat în calcul. Totul este în regulă”, a declarat primarul municipiului Botoșani, Cosmin ANDREI.
Aceeași întrebare i-am adresat-o și proprietarului Casei Antipa, Eugen TUDOSE. Scurt și la obiect, acesta ne-a spus că nu știe dacă este elaborat sau nu un PUZ CP pentru proiectul ce prevede construirea unui ansamblu hotelier și integrarea Casei ANTIPA.
„Nu știu să vă răspund. Toată documentația este la primărie, este afișată pe site-ul primăriei, nimic mai mult”, declară omul de afaceri TUDOSE, proprietarul complexului „Casele Antipa”.
Acum, asociatiile civice botoșănene s-au unit și cu sprijinul deputatului USR, Andrei DRANCĂ vor acționa în instanță pentru blocarea proiectului IMOBILIAR de transformare a Casei ANTIPA.
Autoritățile locale au asistat impasibile la distrugerea clădirilor monumente istorice
Botoșaniul este un județ cu o moștenire culturală greu de egalat. De asemenea, Botoșaniul este unul din puținele orașe din țară care are o densitate atât de mare de monumente istorice.
De-a lungul timpului, acest tezaur al Botoșaniului a fost complet ignorat și iată-ne astăzi când numeroase monumente sunt în paragină, ori cele mai multe dintre ele sunt vândute către oameni de afaceri și transformate.
Cu un dispreț barbar față de bijuteriile arhitecturale ale orașului, autoritățile locale au asistat impasibile la distrugerea și vandalizarea clădirilor de patrimoniu, în unele cazuri demonstrând o complicitate cu profitorii imobiliari.
În această situație sunt clădiri precum „Casa Silion” (construită de Ştefan Silion, unul din fiii Spătarului Toader Silion, într-un stil avangardist, numit «Secession»), fostele sedii ale Direcţiei de Sănătate Publică (strada Marchian), ale Casei de Sănătate (Bulevardul Eminescu) și ale Muzeului de Etnografie (din zona Maxim Gorki), precum și „Casele Antipa” (locul unde a trăit o mare parte din viață biologul Grigore Antipa, alături de fratele său Nicolae Leon)
