Connect with us

Ion STEFANOVICI: “… și uite că deja avem în față perspectiva războiului. România nu este Crucea Roșie!”

Editoriale

Ion STEFANOVICI: “… și uite că deja avem în față perspectiva războiului. România nu este Crucea Roșie!”

Românii sunt un popor milos și sufletist. Au dovedit prin fapte că nu își pot lăsa la greu vecinii. Dar România nu este Crucea Roșie!

Primirea refugiaților din Ucraina în județele de graniță ale României a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, ce fel de oameni sunt românii în momentele critice.

Dar, oricât de onorabilă este atitudinea poporului român, totuși, trebuie subliniat faptul că ROMÂNIA NU ESTE CRUCEA ROȘIE!! Și nici nu se poate substitui acestei organizații NON-GUVERNAMENTALE.

Ministerul Apărării din România, cu acordul politic al Guvernului României – reprezentat la nivel de Prim Ministru de un general de armată, în corelare strânsă cu partenerii militari din NATO desfășoră acțiuni ample de natură militară în această perioadă pe teritoriul României.

Toate aceste manevre și pregătiri militare de război sunt desigur în deplin acord cu Strategia de Apărare și Securitate a României care identifică în Federația RUSĂ – INAMICUL NUMĂRUL 1 al ROMÂNIEI .

Apărarea colectivă prevăzută în principiile NATO prevede în mod clar intervenția militară în favoarea oricărui stat supus unei agresiuni militare.

Să privim adevărul în față. Perspectiva nedorită a unui conflict militar se realizează pe teritoriul statului supus agresiunii! Adică, NATO aduce mijloace militare și soldați, dar războiul este decontat de populația și țara “gazdă”. Să înțelegem cu toții acest aspect și să ne pregătim pentru o astfel de perspectivă. Ucrainienii sunt ajutați, dar urmările războiului ei le vor suporta.

Concluzie: Rusia ne percepe așa cum i-am catalogat și noi, ca pe un ȚARĂ INAMICĂ. În perspectiva unui conflict nu ne vor trata ca pe un ONG, fie el și Crucea Roșie.

România, a renunțat la principiul NEUTRALITĂȚII care a definit politica românească în precedentele conflagrații mondiale – cel puțin în prima lor parte

Ungaria nu va permite folosirea teritoriului său pentru transferul de arme către Ucraina, a decis luni Guvernul de la Budapesta, a anunțat ministrul de Externe Peter Szijjarto.

Prin urmare, deși cu toșii suntem membri NATO, poziționările în conflictul regional determinat de intervenția militară rusă în Ucraina, sunt diferite. În mod evident și urmările vor fi diferite.

“Guvernul a luat astăzi o nouă decizie: nu vom permite transferul armelor mortale în Ungaria. Această decizie este justificată de securitatea Ungariei și a comunităților maghiare ale comunității carpatice, deoarece aceste transporturi pot deveni ușor ținta atacurilor militare. Cea mai importantă sarcină a noastră este să garantăm siguranța țării și a poporului maghiar, prin urmare nu ne putem implica în conflictul de război care are loc alături”, susține Peter Szijjarto, într-un mesaj pe Facebook.

Uniunea Europeană a încălcat un “tabu”, acceptând în premieră în istoria sa să finanțeze livrări de arme către o țară terță, pentru a ajuta Ucraina să facă față invaziei armatei ruse, a declarat luni Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, citat de Reuters.

UE finanțează conflictul din Ucraina: 450 de milioane de euro pentru armanent și 50 de milioane de euro pentru materiale sanitare, combustibil, echipamente. ZERO euro pentru ALIMENTE

Magazine goale in Ucraina

Uniunea Europeană va folosi un fond special, înființat în martie 2021, numit Facilitatea europeană pentru pace (EPF) pentru a plăti armele.

Facilitatea europeană pentru pace are un fond total în valoare de 5 miliarde de euro (5,59 miliarde de dolari), bani ce urmează să fie furnizați direct de țările membre UE proporțional cu mărimea venitului lor național brut până în 2027.

Uniunea Europeană a anunțat de ieri că va aloca 450 de milioane de euro pentru armanent care va ajunge în Ucraina. Alte 50 de milioane de euro vor fi alocate pentru diverse echipamente pentru Ucraina, cum ar fi materiale sanitare, combustibil sau echipamente de protecție.

Pentru alimentele necesare populației ucrainiene, Uniunea Europeană se bazează pe milostenia românilor. Românii, trăitori în acea regiunea a Europei confruntată cu cel mai scăzut nivel de trai.

Zeci de avioane de vânătoare în România execută misiuni de patrulare

Numai în momentul acesta în România sunt dislocate, astfel:

  • 2 avioane F-35 trimise de SUA la baza aeriană Borcea/Fetești
  • 4 avioane Eurofighter Typhoon italiene
  • 6 avioane Eurofighter Typhoon germane
  • 8 avioane F-16 americane

Se adaugă cele 17 avioane F-16 ale României și cele circa 20 de avioane MiG-21 LanceR pe care România le mai operează.

Simultan, o altă misiune aeriană pe care NATO o desfășoară în spațiul aerian al României, în special în zonele de graniță cu Ucraina este survegherea spațiului aerian cu avioane speciale radar (AWACS – Airborne Warning And Control System).

Se discută foarte puțin spre deloc despre riscurile reale de securitate pe care le ridică conflictul din Ucraina la adresa României!

În Sistemul Național de Alertă Teroristă, SRI păstrează nivelul PRECAUT care se instituie şi se menţine atât timp cât, la nivel național, există risc de producere a unui act de terorism, dar probabilitatea de comitere a acestuia este scăzută.

Este adevărat că în situația prezentă riscul de producere a unor atacuri teroriste este complet devansat de riscurile asimetrice ridicate de producerea unor atacuri militare asupra României.

Un rol determinant îl joacă la această oră Direcția de Informații a Armatei din cadrul MApN. Din păcate, comunicatorii oficiali ai MApN nu oferă informații de natură să clarifice scenariile actuale de securitate care ar putea implica România într-un conflict armat regional.

Există riscuri reale, nu există?

Sociologul politic, Vasile DANCU – Ministrul român al Apărării

Trebuie să recunosc faptul că în astfel de momente îmi revin în memorie episoade precum cel al mutărilor politice din rândul Armatei Române. Cazul Generalului Nicolae Lupulescu

Generalul Nicolae Lupulescu, fost procuror militar la DNA, s-a pensionat în 2019, iar ministrul Nicolae Ciucă l-a angajat pe postul de consilier personal la Statul Major General, dar și la Ministerul Apărării Naționale.

Pe 20 februarie 2019, președintele Klaus Iohannis a semnat un decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent cu trei stele, la trecerea în retragere, a procurorului militar Nicolae Lupescu. Ministrul Nicolae Ciucă l-a angajat la acea vreme pe postul de consilier personal la Statul Major General, dar și la Ministerul Apărării Naționale.
Armata Română, în ansablul ei, la fel ca și Serviciile de Informații speciale ale tării se bazează pe serviciul activ al unor ofițeri și subofițeri remarcabili. Persoane oneste, profesioniste și cu o puternică dragoste față de România și poporul român. Speranțele noastre, evident că spre ei se îndreaptă în astfel de momente, NU spre sociologul politic Vasile DÂNCU impus politc în fruntea Ministerului Apărării Naționale, care a nimerit în acest minister în cel mai nepotrivit moment al existenței sale!
Cu încredere,
Ion ȘTEFANOVICI – Redactor-șef News Moldova


Absolvent al SNSPA Bucuresti, specializarea Comunicare Politica si Marketing Electoral; Absolvent al specializarii Relații Economice Internationale din cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor a Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi; Absolvent al Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" Bucuresti, specializarea MICT

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

More in Editoriale

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Trending

Advertisement

Echipa News Moldova

Advertisement
Advertisement
Advertisement
To Top