UDMR poate fi oricând scos de la guvernare în urma dominoului de gafe mediatice și politice, vâlvă stârnită în urma propagării continue în presă a intonării imnului Ținutului Secuiesc la meciul naționalei României de hochei pe gheață cu Ungaria
Nemulțumirea publică asociată scandalului legat de intonarea imnului Ținutului Secuiesc, la partida naționalei României de hochei pe gheață, împotriva Ungariei (meci finalizat cu o înfrângere dezonorantă, 2-4), parte a Campionatului Mondial din Slovenia, a stârnit o sumedenie de controverse. Cele mai multe țintesc integritatea UDMR-ului și poziția partidului în alianța de guvernare PNL-PSD, membrii alianței luând în calcul scoaterea de la guvernare a partidului maghiar, conform surselor accesate de Realitatea PLUS.
Șiretlicuri ce țin a schimba climatul politic al României, ori o vendetă târzie a capilor coaliției de guvernare, ținând cont de reputația câștigată pe termen lung al celui mai influent partid pe criterii etnice din țară, drept un jongler de tabere și interese obscure? De altfel, existența UDMR-ului ca atare și participarea acestuia la guvernare naște semne de întrebare despre sănătatea politică (în mod ideal, nedetașată de planul etic) a României, ironic reflectată și contrastată de profilul politicianului UDMR (toți liderii partidului de până acum integrându-se, dacă nu în formă – doar actualul lider poartă ochelari și barba „hipstărească”, îmbrățișând aspectul antreprenorului tehnologic din Silicon Valley, „aspirația Tinutului Secuiesc”, măcar în fond, în tipologia intelectualului).
Kelemen Hunor, președintele UDMR de care am pomenit, în privința inovației și direcției de partid, este pionierul politicii culturale și sociale izolaționiste în sfera relațiilor maghiaro-române, UDMR purtând stindardul strategiei guvernului ungar (gravat în politica ungurească din anul 2011) de concepere a unui bazin carpatic omogen al maghiarilor; în planul intern, Hunor a cârmuit o strategie de comunicare ce reflectă tendințele izolaționiste amintite anterior, criticat fiind de presa românească pentru comunicatele și opiniile adresate de cele mai multe ori în limba maghiară, „graiul rumânesc” fiind pitit la colțul rușinii.

Ofensa curentă, adusă de reprezentanții comunității maghiare în România, reiese din nemulțumirile generale față de eveniment, unde după intonarea imnului echipei câștigătoare (de reamintit că Ungaria primește în această discuție coroana publicității), majoritatea jucătorilor naționalei României, în afară de 3 (de fie se alătură norocul țării de obsesia științific-mistică a lui Nikola Tesla față de triada 3-6-9, fie urmează a se învălui Carpații de un nou aer biblic adus de cei 3 crai de la Miercurea Ciuc), s-au apropiat de galeria maghiară și au intonat, alături de hocheiștii Ungariei, imnul Ținutului Secuiesc.
Cireașa de pe tort, la evenimentul sportiv a participat și reprezentantul de prim rang al Ministerului Mediului, Tanczos Barna – în galeria maghiară, pe tot parcursul meciului, neputând lipsi de la recitalul repetat ani de-a rândul în inimă, relatează Alexandru Nistor, secretarul general al Federației Române de Hochei pe Gheață, pentru prosport.ro, în cadrul unui comentariu general asupra situației, comentând totodată și asupra „performanțelor” sportive ale jucătorilor din componența naționalei României de etnie maghiară: „Este inadmisibil ce s-a întâmplat.
Sportivii de etnie maghiară nu au vrut practic să joace, patinau în gol, dădeau cu crosa pe lângă adversari. Puteam să intrăm în prima grupă, dar ei s-au întors împotriva țării pe care o reprezintă. Au făcut figurație, să fim serioși. Nu au jucat cu inima pentru România, ci pentru Ungaria! Știu că sunt acuzații grave, dar așa s-a văzut. Au fost născuți și crescuți de o țară, România, iar ei au trădat. Păstrând proporțiile e ca la război, au întors armele împotriva țării lor. Nu este, însă, ceva întâmplător. A fost încurajată această atitudine de Tanczos Barna, fostul președinte al FRH (ministrul Mediului, din partea UDMR, în prezent – n.r.). Eu am fost secretar general și în 2009, când era el șef, dar am plecat, pentru că nu mai suportam ce se petrecea.
Eram doar 3 români în toată federația și se vorbea numai în maghiară. Nu am stat pentru un salariu, am avut demnitate și am părăsit instituția. Nici nu vreau să vă spun cum vorbea el despre România. Este un naționalist maghiar, aș zice poate chiar spre extremă. A încurajat tot timpul comportamentul pro-Ungaria și anti-România. După câțiva ani cu «răposata» conducere s-a ajuns la o datorie de peste un milion de euro a federației! Abia după ce au venit domnii Florian Gheorghe și Alexandru Hălăucă s-au îndreptat lucrurile și acum suntem puțin pe plus din punct de vedere financiar”.

Alta ar fi stat situația și UDMR s-ar fi prezentat, în continuare, într-un costum blănos de oaie, dacă nu ar fi zvâcnit o hărmălaie brigadieră, prin lipsă de tact diplomatic și competență politică. Arama pe față fiind dată, și răspunsurile alăturate situației, livrate de Eduard Novak („Ştie toată lumea că 90% din echipa naţională a României provine din Harghita”), ministrului Sporturilor, cât și de Kelemen Hunor („Nu există nici o bază pentru solicitarea ca ministrul Sportului să-i pedepsească pe secui, pentru că au cântat imnul secuilor – petrecut după meci – apropo. Suntem solidari cu cei atacați pe nedrept.
Ministrul Transporturilor, cel care a solicitat sancționarea, oare poate fi tras la răspundere pentru ceea ce cântă conductorul sau călătorii în tren?”), au întărit opinia revoltată a publicului, cu privire la nucleul doctrinei partidului maghiar: pro-secui, lipsit de interes față de facilitarea cooperării între comunitățile maghiară și română, suprimând totodată democrația pluralistă prin preluarea ștaifului de voce a FIDESZ (Fidesz – Magyar Polgári Szövetség), partidul aflat la putere în fieful lui Viktor Orbán, UDMR asociindu-se, după critica mai multor intelectuali maghiari, printre care Eckstein-Kovács Péter (fost ministru, consilier prezidențial, actualmente avocat înregistrat la Baroul Cluj), Gáspárik Attila (Director general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş) și Selyem Zsuzsa (scriitoare și profesor universitar), curentului anti-european și simpatiilor față de calea geopolitică bătătorită de Federația Rusă.

„Este un afront și o lipsă nerușinată de respect față de România, față de români și față de tricolor. Și sper ca lucrurile să nu rămână nepedepsite. Cer Federației Române de Hochei, Ministerului Sportului (ministru este Eduard Novak – UDMR – n.r.) și tuturor celorlalți factori responsabili să ia măsuri urgente pentru a aplica cele mai dure sancțiuni după acest gest incalificabil” declară Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor, într-o critică adusă sportivilor de etnie maghiară și oficialilor vizați.
Rămâne de văzut dacă în viitor, ținând cont de istoricul și contribuțiile – bineînțeles obiective – și deopotrivă negative, ale UDMR, în climatul afacerilor statului român, alăturate conflictelor de imagine și relații publice, partidul maghiar, adeseori cu rol de tampon și vârf de negociere între coalițiile de guvernare și opoziții, își va mai asigura vreun rol la masa de la Cotroceni și va evita să se prăbușească în eterul obscurității tipic demagogice.
