Connect with us

Prof. univ. Silviu GURLUI, la News Moldova: „În 5-10 ani, vom asista, dacă nu facem ce trebuie, la un peisaj dezastruos”

Moldova in Direct

Prof. univ. Silviu GURLUI, la News Moldova: „În 5-10 ani, vom asista, dacă nu facem ce trebuie, la un peisaj dezastruos”

Seceta extremă înregistrată în această perioadă în România, îndeosebi în regiunea Moldovei, dă fiori reci nu doar populației, care a început să resimtă urmările directe ale secării surselor de apă și ale pământului tot mai uscat, dar mai ales specialiștilor, care vin, pe bună dreptate, cu previziunile unui dezastru, dacă nu se vor lua măsuri reparatorii de urgență.

În cadrul emisiunii MOLDOVA ÎN DIRECT, găzduită de NEWS MOLDOVA, jurnalistul CEZAR FILIP a avut invitați oameni care coordonează la nivel județean sectorul agricol, precum directorul executiv DAJ Botoșani, CRISTIAN DELIBAȘ și directorul executiv DAJ Vaslui, GIGEL CRUDU, precum și pe primarul comunei Hlipiceni, din Botoșani, ca rewprezentant al administrațiilor locale, greu încercate de seceta severă. De asemenea, profesorul univ. SILVIU GURLUI a fost invitat la discuții, acesta având o serie de intervenții cu mesaje tranșante, în privința situației în a ajuns România și, de altfel, întreaga planetă, din cauza acțiunilor adesea abuzive ale omului modern asupra mediului. Poluarea, defrișarea pădurilor, agricultura intensivă și neadecvată anumitor areale grografice – toate au făcut ca natura să aibă manifestări îngrijorătoare. Deșertificarea României nu este o temă utopică, ci ar putea deveni realitate în cel mult 10 ani, dacă nu se vor lua măsuri rapide de îndreptare a greșeșilor de până acum, a spus profesorul univ. SILVIU GURLUI, din cadrul Universității Al. I. Cuza Iași.

”Ceea ce vedem în momentul de față este un cumul de factori sau de măsuri care au fost luate greșit”

”Preocupările mele sunt legate în special de ce se întâmplă în atmosferă și cum putem să prevenim măcar pe termen lung astfel de fenomene, care nu sunt un specific al țării noastre, ci e o problemă la un nivel european, mondial și cu specific, dacă vorbim de România, pe partea aceasta a Moldovei. De departe se vede că zona Botoșani, zona de nord a Sucevei, Iașiul și parte din Galați, dacă este să ne referim la zona aceasta de est a țării vor suferi cel mai mult peste câteva zile, practic, pentru că săptămâna viitoare vom avea un maxim maximorum, din câte văd eu în prognozele legate de cantitatea de apă din sol. (…)

Ce se poate face? În primul rând oamenii trebuie să fie avertizați, pentru că aici e vorba despre două componente  despre sănătatea și securitatea oamenilor și, în plan secund, e vorba despre culturile agricole care ne asigură hrana noastră și multe altele. Nu pot fi luate măsurile de pe o zi pe alta, dar, de fapt, ceea ce vedem în momentul de față este un cumul de factori sau de măsuri care au fost luate greșit. Deopotrivă în România, deopotrivă în zona europeană, unde nu ne-am îngrijit din timp să prevenim sau să diminuăm aceste efecte care sunt la scară globală”, a precizat profesorul SILVIU GURLUI.   

Profesorul GURLUI: ”Nu este la sol problema, ci în atmosferă. Și este vorba despre dioxidul de carbon, de metalul din atmosferă, și de apă, și de acei compuși de azot, pe care îi folosim”

Jurnalistul CEZAR FILIP a insistat ca profesorul SILVIU GURLUI să puncteze, concret, care sunt exact greșeșile făcute de oameni în raport cu natura, de s-a ajuns în aceste situații dificile. ”Unde s-a greșit, concret, domnule profesor, ca să punem degetul pe rană”, a îndemnat jurnalistul.

”S-a greșit printr-o subestimare a caracteristicilor solului, mă refer aici la capacitatea solului de a acumula energie de la soare. Altfel spus, solul acumulează din ce în ce mai multă energie de la soare, prin defrișările masive, printr-o vegetație neadecvată, printr-o agricultură intensivă și neadecvată sau susținută pentru anumite areale geografice. Printr-o folosire necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice pe anumite intervale de timp, atunci când sunt precipitații și multe, multe altele. Toate acestea sunt răspunzătoare de o creștere a temperaturii aerului. Mai departe, la temperaturi foarte mari, atunci își fac efectul și aceste gaze cu efect de seră. Le știm, dioxid de carbon, metan, apa din atmosferă. Este o cantitate foarte, foarte mare în atmosferă în ultimii 50 de ani, pentru întreg globul.

O cantitate foarte mare de apă produce astfel de fenomene violente, într-o parte avem precipitații foarte mari, într-o altă parte avem grindină foarte mult sau, în altă parte, avem lipsă de precipitații. Toate aceste lucruri sunt caracterizate de fapt, de caracteristicile solului și de poluarea pe care noi am făcut-o și o facem mai departe. Nu trebuie să ne criticăm numai pe noi, dar suntem aici de față și noi suntem răspunzători, să știți. Iar pe termen lung trebuie să avem grijă ce înseamnă poluare și nu trebuie să fie vorbe foarte multe, ci acțiuni. Nu este la sol problema, ci în atmosferă. Și este vorba despre dioxidul de carbon, de metalul din atmosferă, și de apă, și de acei compuși de azot, pe care îi folosim de foarte multe ori, necesari, evident, pentru agricultură, dar nu-i folosim întotdeauna corespunzător”, a susținut profesorul univ. Dr. SILVIU GURLUI. 

”Dacă nu luăm măsuri adecvate, dincolo de întâlniri, de formalisme, de rapoarte, pentru că la asta suntem foarte pricepuți, lucrurile se complică de la an la an”

Jurnalistul CEZAR FILIP a insistat asupra temei privind ”deșertificarea României” și despre motivele care ar duce la această situație de-a dreptul înspăimântătoare.

”Dacă nu luăm măsuri măcar în cel de-al doisprezecelea ceas s-ar putea să nu mai avem șansa să le mai luăm. Toate aceste scenarii și fenomene violente nu sunt întâmplătoare, ele sunt cumulate în timp, cumularea aceasta este foarte violentă. Am tăiat pădurile așa cum se știe, nu facem agricultură, nu facem irigații. Nu sunt proiecte majore de a face irigații. (…) E vorba despre investiții în tehnologie, că este vorba despre siguranța noastră. Aceste culturi trebuie protejate de incidența radiațiilor solare. (…)

Dacă nu luăm măsuri adecvate, dincolo de întâlniri, de formalisme, de rapoarte, pentru că la asta suntem foarte pricepuți, lucrurile se complică de la an la an. Este greu de estimat, dar în opinia mea, în 5 – 10 ani, vom asista – dacă nu facem ce trebuie – la un peisaj dezastruos. Țara se va îndrepta spre un scenariu greu de cuantificat și de exprimat acum în mod direct, dacă nu luăm măsurile acestea”, a spus profesorul univ. SILVIU GURLUI. 


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

More in Moldova in Direct

- citeste versiunea e-paper -

Economic magazine Moldova Invest

- Read the e-paper version -

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Trending

Advertisement

Echipa News Moldova

Advertisement
Advertisement
To Top