fbpx
Connect with us

Cele mai importante 50 de răspunsuri adresate Investitorilor Străini din România

cele-mai-importante-50-de-raspunsuri-adresate-investitorilor-straini-din-romania

Revista Moldova Invest

Cele mai importante 50 de răspunsuri adresate Investitorilor Străini din România

Forumul Economic Regional Moldova 2024 – Vatra Dornei, 4–6 iulie


Investititori straini moldova invest arice - Moldova Invest

In contextul creșterii interesului investitorilor străini pentru oportunitățile din România, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) a oferit prin intermediul Moldova Invest răspunsuri la cele mai frecvente 50 întrebări formulate de investitorii străini

investitii straine moldova invest ARICE - Moldova Invest

România este cunoscută pe plan internaţional ca fiind o destinaţie profitabilă pentru afaceri, asigurând marje de profit competitive

CLIMATUL DE INVESTIȚII

palatul parlamentului stabilitate politica e1714381685439 - Moldova Invest

  1. Cum este situația politică? Există stabilitate? Guvernele se schimbă des? În caz afirmativ, cu ce frecvență și cu ce tip de previzibilitate sau perturbare? Se schimbă politiciile odată cu schimbarea guvernelor?

În România, există astăzi stabilitate politică și predictibilitate economică, factori vitali pentru dezvoltarea unor proiecte investiționale pe termen mediu și lung. Actuala coaliție și perspectivele aceleiași formule de guvernare pe viitor reprezintă un garant al continuității politicilor publice și a menținerii predictibilității și stabilității atât de cerute de reprezentanții mediului de business autohton și internațional.

  1. Care este atitudinea administrației curente față de următoarele aspecte: întreprinderile private și privatizarea/investițiile străine/străinii? Străinii sunt tratați diferit față de investitorii locali?

În România, administrația curentă prezinta o atitudine favorabilă față de întreprinderile private și investițiile străine, recunoscând importanța acestora pentru dezvoltarea economică a țării. Se promovează un mediu de afaceri favorabil, prin facilități fiscale și reducerea birocrației, pentru a atrage investitori străini și pentru a stimula creșterea economică.

Legislația română în vigoare acordă același tratament investitorilor străini și autohtoni, România deținând în prezent un mediu de business competitiv, prietenos, care susține dezvoltarea unor proiecte investiționale cu valoare adaugată ridicată, semnificative atât în ceea ce privește valoarea, cât și crearea de locuri de muncă.

Investititori straini moldova invest arice - Moldova Invest

  1. Există multe investiții străine? Cine a investit deja în țara dumneavoastră? Cine altcineva ia în considerare investiții?

În România, există un nivel semnificativ de investiții străine, acoperind o gamă largă de sectoare economice, precum industria, tehnologia informației, infrastructura, energiile regenerabile și sectorul financiar. Printre investitorii străini importanți se regăsesc companii din statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, China și alte țări ale continentului asiatic.

De asemenea, există un interes crescut din partea investitorilor globali în sectoarele de tehnologie și inovare, infrastructură și energie. Potențialul economic al României și poziția sa strategică în Europa au atras atenția unor investitori internaționali semnificativi, iar perspectivele de creștere și modernizare continuă să genereze interes în atragerea de noi investiții străine.

România este cunoscută pe plan internaţional ca fiind o destinaţie profitabilă pentru afaceri, asigurând marje de profit competitive. Alegerea României de către unii dintre cei mai importanţi investitori din lume care au transformat oportunităţile în poveşti de succes şi adevărate repere pentru investiţiile străine din ţara noastră reprezintă o dovadă solidă a faptului că România este incontestabil un partener de încredere pentru antreprenorii din întreaga lume.

În portofoliul direcției Investiții Străine s-au regăsit de-a lungul timpului proiecte de succes precum: RTR Renault Technologie Roumanie, Saint Gobain, Daimler, Bosch, Continental, Yazaki, Calsonic Kansei, Makita, Procter&Gamble, Honeywell, Lufkin, IBM, Microsoft, Intel, SAP, Lafarge, Pirelli, Siemens, Michelin, Ford sau London Stock Exchange.

Conform datelor furnizate de BNR, în ultimii ani investițiile străine directe în anii post pandemie au înregistrat un trend ascendent: 2021 – 8.9 mld Eur, 2022 – 10 mld Eur, aceasta fiind cea mai mare valoare ISD înregistrată post revoluție (începând din anul 1990). În anul 2022, România a ocupat cea de a 6ª poziție în UE în ceea ce privește fl uxul ISD și cea de a 16ª poziție în ceea ce privește stocul ISD.

În ceea ce privește potențialele proiecte investiționale aflate în portofoliul ARICE, din motive ce țin de confidențialitate nu puten divulga informații despre acestea.

  1. Cum este tratat sectorul privat local și este consultat de către guvern în formarea politicii economice? Este deschis să facă afaceri cu străinii?

În România, sectorul privat local este considerat si tratat ca un actor important în economie și este consultat de către guvern în formarea politicii economice. Guvernul își propune să creeze un mediu de afaceri favorabil, care să încurajeze dezvoltarea întreprinderilor locale și să stimuleze investițiile străine.

Sectorul privat are o implicare semnificativă în economie și este deschis să facă afaceri cu investitori străini, beneficiind de facilități fiscale și de alte măsuri de sprijin. Există un dialog permanent între guvern și sectorul privat în ceea ce privește elaborarea politicilor economice și promovarea unui climat de afaceri sănătos și competitiv.

  1. Are țara dumneavoastră un tratat de evitare a dublei impuneri și un tratat de investiții cu țara mea? Există vreo aranjare comercială specială (vize automate, privilegii comerciale preferențiale)? Ambasadele noastre respective, în țara dumneavoastră și în a mea, oferă sprijin oamenilor de afaceri?

România are tratate de evitare a dublei impuneri și tratate de investiții cu o serie de țări, inclusiv cu țara dvs. Aceste acorduri facilitează comerțul și investițiile între țările implicate, oferind claritate în privința impozitelor și a protecției investițiilor.

În plus, în funcție de relațiile bilaterale, aranjamente comerciale speciale precum vize automate sau privilegii comerciale preferențiale ar putea exista între cele două țări. Ambasadele României și, respectiv, a țării dvs. oferă adesea sprijin și asistență oamenilor de afaceri, pentru a naviga în mediul de afaceri străin și pentru a facilita legăturile comerciale și investiționale între cele două state.

  1. Cât de cordiale sunt relațiile dintre guvernele noastre? Există dispute politice sau comerciale în desfășurare? Cât de mare este comunitatea concetățenilor mei în țara dumneavoastră și populația generală de expați?

Relațiile dintre guvernele României și al țării dvs. sunt excelente, cu eforturi susținute comune de a promova cooperarea în diverse domenii, inclusiv în economie, cultură și educație. Comunitatea concetățenilor dvs. în România este variată, dar și semnificativă în anumite domenii, cum ar fi educația și afacerile. România găzduiește de altfel o populație diversă de expați din întreaga lume, contribuind la diversitatea și dinamismul social și economic al țării.

INVESTOR RIGHTS - Moldova Invest

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE INVESTITORILOR

  1. Ce forme de organizare corporativă sunt posibile?

În România, există mai multe forme de organizare corporativă posibile pentru afaceri, inclusiv:

  • societatea pe acțiuni (SA),
  • societatea cu răspundere limitată (SRL),
  • întreprinderea individuală (II),
  • întreprinderea familială,
  • societatea în nume colectiv (SNC)
  • societatea în comandită simplă (SCS).

Fiecare formă are avantaje și dezavantaje în funcție de necesitățile și obiectivele specifice ale afacerii, precum și de considerațiile legale și fiscale. În general, SRL-ul și SA-ul sunt cele mai populare forme de organizare corporativă în rândul afacerilor mici și mijlocii, datorită structurii lor fl exibile și a gradului de protecție a patrimoniului personal al proprietarilor.

  1. Pot deține teren/bunuri imobiliare? În caz afirmativ, cum sunt protejate drepturile mele de proprietate?

Cetățenii UE și firmele înregistrate în țara noastră pot deține terenuri și bunuri imobiliare în România, cu unele restricții specifice, precum zonele în care pot achiziționa proprietăți și suprafețele maxime permise. Drepturile de proprietate sunt protejate de către lege și de către instituțiile statului, iar investitorii străini beneficiază de aceleași drepturi și protecții ca și cetățenii români.

Aceste protecții includ dreptul la proprietate privată, garantat de Constituția României și accesul la sistemul judiciar pentru soluționarea disputelor legate de proprietate. Cu toate acestea, este recomandat să se obțină asistență legală pentru a înțelege în mod corespunzător toate aspectele legale și procedurile implicate în achiziționarea și deținerea de proprietăți în România.

  1. Există vreo limitare privind intrarea investițiilor străine?

În România, există în general un mediu favorabil pentru investițiile străine, iar legislația permite participarea acestora în diverse sectoare ale economiei. Cu toate acestea, în unele domenii strategice precum securitatea națională, apărarea și energia, pot exista restricții sau condiții specifice pentru investitorii străini.

În plus, pot fi impuse anumite cerințe legate de autorizații și aprobări pentru investițiile străine în anumite sectoare, iar respectarea acestor cerințe este importantă pentru a evita întârzieri sau probleme în procesul investițional.

  1. Există cerințe/limitări speciale în ceea ce privește deținerea de capital străin? Este necesar să am un partener local?

Nu există în mod specific cerințe sau limitări privind deținerea de capital străin în afaceri, iar investitorii străini au dreptul să dețină 100% din acțiunile sau părțile sociale ale unei companii. Nu este obligatorie implicarea unui partener local în cadrul unei afaceri, cu excepția unor domenii specifice în care legea poate impune anumite restricții sau cerințe. Cu toate acestea, în unele cazuri, colaborarea cu parteneri locali poate fi benefică pentru a obține cunoștințe locale și pentru a naviga mai ușor în mediul de afaceri din România.

  1. Există cerințe privind notificarea, înregistrarea, aprobarea sau autorizarea investițiilor străine? În caz afirmativ, cât de complexe sunt acestea? Cât timp durează de la început până la sfârșit? Există un punct unic de contact pentru a mă ajuta să respect procedurile?

În România, investițiile străine pot fi supuse unor cerințe de notificare, înregistrare sau aprobare în anumite circumstanțe, în special în sectoarele sensibile sau strategice. Procedurile pot varia în complexitate în funcție de natura și dimensiunea investiției, dar în general pot implica depunerea de documente și solicitări către diverse autorități guvernamentale relevante.

Durata întregului proces poate varia, depinzând de natura investiției, de respectarea tuturor cerințelor legale și de perioada scursă pentru a obține aprobările necesare. În unele cazuri, autoritățile pot oferi un punct unic de contact pentru asistență și ghidare în privința procedurilor.

În ce privește investițiile în sectoare sensibile sau strategice, acestea sunt supuse unei verificări efectuate de către Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe. Aceasta avizează operațiunile de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active ce prezintă riscuri pentru siguranța națională, respectiv operațiunile de concentrare economică ce sunt notificate Consiliului Concurenței, susceptibile să fie analizate din punctul de vedere al siguranței naționale.

  1. Permite țara dumneavoastră conversia și repatrierea liberă a fondurilor (capital, profituri, drepturi de autor și taxe)?

Da, România permite în mod obișnuit conversia și repatrierea liberă a fondurilor, inclusiv a capitalului investit, a profiturilor, a drepturilor de autor și a altor venituri. Investitorii străini au dreptul să transfere capital și să repatrieze profiturile din România fără restricții majore.

Acest proces este de obicei simplu și nu implică autorizații speciale, cu condiția ca toate taxele și impozitele să fie plătite conform legislației române în vigoare. Totuși, este recomandat ca investitorii să fie la curent cu reglementările fiscale și cu procedurile bancare aplicabile pentru a asigura un proces eficient și legal al conversiei și repatrierii fondurilor.

  1. Există vreun stimulent special disponibil pentru anumite investiții?

Da, în România există diverse stimulente speciale disponibile pentru anumite investiții, care pot varia în funcție de sectorul economic și de locație. Aceste stimulente pot include:

  • facilități fiscale,
  • subvenții sau granturi,
  • scutiri de taxe și impozite,
  • terenuri la prețuri reduse sau
  • alte forme de sprijin financiar sau logistic.

Guvernul român poate acorda aceste stimulente pentru a promova dezvoltarea economică în anumite regiuni sau industrii, precum și pentru a atrage investiții în domenii considerate de interes strategic sau de importanță națională. Este recomandabil  ca investitorii să apeleze la autoritățile locale sau agențiile de promovare a investițiilor pentru a afla mai multe despre stimulentele disponibile și despre eligibilitatea pentru acestea.

  1. Pot investitorii străini accesa credit și finanțare locală?

Da, investitorii străini pot accesa credit și finanțare locală în România, atât din partea instituțiilor financiare locale, cât și din partea unor instituții financiare internaționale care activează în țară. Există o gamă largă de produse de finanțare disponibile, inclusiv împrumuturi bancare, linii de credit, leasing, factoring și alte instrumente financiare, care pot fi utilizate pentru a sprijini investițiile și dezvoltarea afacerilor.

Procedurile de obținere a creditului și criteriile de eligibilitate pot varia în funcție de instituția financiară și de natura investiției, dar în general, investitorii străini au acces la aceleași servicii și produse financiare ca și cei locali. Este recomandabil să se consulte cu băncile locale sau cu consultanți financiari pentru a identifica cea mai potrivită soluție de finanțare pentru nevoile specifice ale investiției.

  1. Există alte cerințe operaționale specifice privind formarea și transferul de tehnologie, de exemplu?

În România, nu există în mod specific cerințe operaționale specifice privind formarea și transferul de tehnologie pentru investitorii străini. Cu toate acestea, în unele cazuri, transferul de tehnologie poate fi parte a unui acord contractual între părți și poate fi reglementat de termenii și condițiile respective.

În general, investitorii străini sunt încurajați să aducă tehnologii și cunoștințe noi în țară, iar guvernul poate oferi sprijin și facilități pentru aceste scopuri. Totuși, este recomandabil să se consulte cu avocați specializați sau consultanți în afaceri pentru a se asigura că toate aspectele legale și contractuale sunt respectate în ceea ce privește transferul de tehnologie.

  1. Există o colecție de legi aplicabile investitorilor străini, în principalele limbi de lucru ale afacerilor internaționale?

Legislația care reglementează investițiile străine în România este disponibilă în principal în limba română. Cu toate acestea, există resurse și servicii disponibile care oferă traduceri sau rezumate ale legislației relevante pentru investitori străini.

Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) precum și firmele de avocatură și consultanță specializate pot oferi asistență și informații despre cadrul legal aplicabil investițiilor străine în România, inclusiv traduceri ale legislației relevante în limbi străine de circulație internațională precum engleză, franceză sau germană.

guvernul a reglementat modul functionare a agentiei romane pentru investitii si comert exterior s17489 e1714382029118 - Moldova Invest

CONDIȚII OPERAȚIONALE

  1. Cum este regimul dvs. comercial? Există condiții, restricții sau cerințe privind importul și/sau exportul?

În România, regimul comercial este în general deschis, cu relativ puține restricții sau cerințe privind importul și exportul. Există totuși reguli și taxe vamale care se aplică în funcție de natura bunurilor și de țara de origine sau destinație.

De asemenea, există norme și reglementări specifice în anumite domenii, precum alimentația, sănătatea și siguranța, care trebuie respectate pentru a importa sau exporta anumite produse.

  1. Există în țara dvs. un regim pentru protecția drepturilor de proprietate industrială și intelectuală (de exemplu, patente, mărci comerciale)?

Desigur, există un regim pentru protecția drepturilor de proprietate industrială și intelectuală. Acest regim include protecția patentelor, mărcilor comerciale, drepturilor de autor și a altor proprietăți intelectuale. Autoritățile competente, precum Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sau Oficiul Român pentru Drepturile de Autor gestionează înregistrarea și protecția acestor drepturi.

  1. Există condiții, restricții sau cerințe (de exemplu, pentru permisele de muncă) privind utilizarea personalului străin?

Utilizarea personalului străin în România este supusă unor cerințe și restricții specifice. Pentru a lucra în România, cetățenii străini trebuie să obțină permise de muncă și rezidență în conformitate cu legislația română privind imigrația și munca.

  1. Aveți o politică de salariu minim sau reglementări restrictive ale muncii? Sunt comune disputele sau grevele muncitorești? Care este puterea mișcării sindicale?

În România există o politică de salariu minim, stabilită de guvern și revizuită periodic, în funcție de inflație și de alți factori economici (salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost majorat la 3300 lei lunar în octombrie 2023 – aproximativ 664 euro). România deține cel de al doilea cel mai scăzut salariu minim brut în UE.

Din perspectiva investițiilor străine directe, mișcările sindicale nu au afectat până în acest moment procesul investițional al marilor companii internaționale care au ales România.

  1. Care este rata medie a salariului pe oră?

Rata medie a salariului pe oră în România variază în funcție de sectorul și de regiunea în care este aplicată. În general, salariul minim pe oră este stabilit de guvern și poate fi diferit în funcție de sectorul de activitate.

Conform Eurostat, în 2023 salariul mediu brut orar în România a fost de 11 euro, al doilea cel mai mic după Bulgaria (9,3 euro) și de 2,9 ori mai mic decât media UE 27 (31,8 euro).

  1. Există vreo politică sectorială specială pentru sectorul în care sunt interesat?

Există unele politici sectoriale speciale, care pot include facilități fiscale, subvenții sau alte stimulente pentru anumite industrii sau regiuni, în scopul promovării dezvoltării economice și a creării de locuri de muncă.

Guvernul a aprobat schema de ajutor de stat nr.300/2024 având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor cu impact major în economie, care asigură echilibrarea balanţei comerciale a României în anumite sectoare printre care:

  • prelucrarea lemnului,
  • fabricarea produselor din lemn şi plută;
  • fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie;
  • fabricarea substanţelor şi a produselor chimice;
  • fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;
  • industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii;
  • fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;
  • fabricarea echipamentelor electrice;
  • fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;
  • fabricarea de mobilă;
  • colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor;
  • activităţi de recuperare a materialelor reciclabile.

Bugetul maxim al schemei este de 2.249,985 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 449,997 milioane euro. Bugetul mediu anual al schemei este de 749,995 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 149,999 milioane euro. Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de până la 150.

Investiţiile realizate de întreprinderi în cadrul schemei trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe criterii de eligibilitate, printre care:

  1. să aibă o valoare totală a costurilor eligibile, fără TVA, de minimum 50 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 10 milioane euro, şi de maximum 500 milioane lei;
  2. să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia, conform planului de afaceri;
  3. să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin antrenarea şi a altor investiţii conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii etc.

Totodată, au fost instituite unele avantaje pentru salariații angajaţii din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. De exemplu, angajaţii din IT care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator beneficiază de scutirea de impozit pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv.

Conform datelor furnizate de către Asociația Patronală a Industriei de Software (ANIS), mai bine de 104.000 de angajați din IT sunt scutiți în România de la plata impozitului pe venit, dar aceștia aduc de circa două ori mai multe contribuții la bugetul de stat, comparativ cu media națională.

De asemenea, angajații din sectorul construcții precum și angajații care desfășoară activități în sectorul agricultură și industrie alimentară (conform Codului Fiscal), beneficiază de asemenea de scutirea de impozit pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.

În România, există standarde internaționale de calitate și proceduri de control al calității aplicabile în diverse industrii

  1. Aveți limitări specifice privind mediul în producția industrială (eliminarea deșeurilor, controalele de poluare etc.)?

România are reglementări specifice privind protecția mediului în producția industrială. Aceste reglementări includ norme privind eliminarea deșeurilor, controalele de poluare și alte măsuri destinate să reducă impactul asupra mediului.

  1. Sunt standardele internaționale de calitate și procedurile de control al calității aplicabile în țara dvs. (de exemplu, ISO 9000)?

În România, există standarde internaționale de calitate și proceduri de control al calității aplicabile în diverse industrii. Agenția Română pentru Standardizare (ASRO) implementează și monitorizează aceste standarde, inclusiv standardele ISO 9000, pentru a asigura conformitatea și calitatea produselor și serviciilor furnizate în țară.

sedinta guvern - Moldova Invest

ADMINISTRAREA GUVERNULUI, SISTEMUL JUDICIAR ȘI CADRUL LEGAL GENERAL

25. Cât de eficientă este birocrația? Există corupție?

În prezent, România a înregistrat progrese semnificative în domeniul digitalizării și implicit a reducerii birocrației (ex: “legea dosarului cu șina” ce a introdus o serie de obligații autorităților publice are au ca scop simplificarea procedurilor aplicate în interacțiunile cu statul).

  1. Cum funcționează sistemul judiciar și al instanțelor? Este eficient și independent? Tolerează străinii?

Sistemul judiciar și al instanțelor din România funcționează în conformitate cu principiile statului de drept, iar instanțele sunt independente. România, ca stat membru UE, a transpus aquis–ul comunitar în legislația proprie iar judecătorii beneficiază de principiul independenței si inamovibilității ca garant al unui sistem judiciar echitabil, transparent și accesibil pentru cetățean. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege.

În România, cetățenii români și străini au dreptul să se adreseze instanțelor românești, iar acestea trebuie să ofere un tratament echitabil și imparțial tuturor părților implicate.

  1. Țara dvs. permite recursul la arbitrajul internațional?

Da, România permite recursul la arbitrajul internațional pentru soluționarea disputelor comerciale și investiționale. Părțile pot conveni să soluționeze litigiile lor prin intermediul arbitrajului, fie că este vorba despre arbitrajul național sau internațional, conform legii române și a convențiilor internaționale la care România este parte.

  1. Sistemul legal prevede recunoașterea și punerea în aplicare a deciziilor de arbitraj străine?

Da, sistemul legal din România prevede recunoașterea și punerea în aplicare a deciziilor de arbitraj străine în conformitate cu legislația națională și cu convențiile internaționale relevante. Deciziile arbitrale pot fi recunoscute și puse în executare de către instanțele românești în conformitate cu Codul de procedură civilă și cu Convenția de la New York privind recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine.

  1. Țara dvs. garantează investitorii străini împotriva naționalizării și exproprierii?

România garantează, în general, investitorii străini împotriva naționalizării și exproprierii nejustificate. Constituția României și legislația privind investițiile străine protejează proprietatea privată și stabilesc că exproprierea poate avea loc doar în cazuri excepționale, în scopul utilității publice, cu compensație adecvată și conform procedurilor legale stabilite.

  1. Ce agenții de control recunoscute internațional operează în țara dvs.?

Există mai multe agenții de control recunoscute internațional care operează în România în diverse domenii, cum ar fi:

  1. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care se ocupă de protecția consumatorilor și a concurenței,
  2. Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), care monitorizează respectarea legislației de mediu
  3. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), care se ocupă de înregistrarea și monitorizarea întreprinderilor Consiliului Concurenței care își desfășoară activitatea pe două componente principale: una preventivă, de monitorizare a pieţelor şi supraveghere a actorilor de pe aceste pieţe şi una corectivă, menită să restabilească şi să asigure dezvoltarea unui mediu concurențial normal.

bursa de valori - Moldova Invest

SERVICII ȘI INFRASTRUCTURĂ CHEIE DE SUPORT PENTRU AFACERI

  1. Ce bănci internaționale aveți?

Există mai multe bănci internaționale care își desfășoară activitatea în România, inclusiv sucursale ale marilor bănci internaționale precum:

  • Raiffeisen Bank,
  • UniCredit Bank,
  • OTP Bank, BCR Bank,
  • Alpha Bank, First Bank,
  • BRD Group Societe Generale,
  • Intesa SanPaolo Bank,
  • ING Bank,
  • Credit Europe Bank,
  • Garanti Bank,
  • Vista Bank,
  • Procredit Bank etc.

Aceste bănci oferă o gamă largă de servicii financiare pentru persoane fizice și juridice, inclusiv conturi curente, credite, investiții și servicii bancare corporative.

  1. Ce firme internaționale de contabilitate aveți?

Mai multe firme internaționale de contabilitate și audit operează în România, inclusiv cele mai mari și mai cunoscute firme de contabilitate și consultanță, cum ar fi Deloitte, PricewaterhouseCoopers (PwC), Ernst&Young (EY) și KPMG. Aceste companii oferă servicii de audit, consultanță fiscală și contabilitate pentru clienți din întreaga țară.

  1. Ce companii internaționale de asigurări aveți?

Numeroase companii internaționale de asigurări își desfășoară activitatea În România, oferind o gamă largă de produse și servicii de asigurare pentru persoane fizice și juridice. Printre aceste companii se numără Allianz, Generali, Groupama, Grawe, NN, oferind asigurări pentru diverse domenii, precum asigurările de viață, asigurările de sănătate, asigurările de proprietate și asigurările auto.

  1. Cât de extinsă este baza locală de furnizori (disponibilitatea materiilor prime, servicii de proiectare și inginerie, mentenanță și reparații de mașini, tipărire, marketing, publicitate etc.) și sistemul de furnizori locali?

Baza locală de furnizori în România este extinsă, cu o gamă variată de furnizori de materii prime, servicii de proiectare și inginerie, mentenanță și reparații de mașini, tipărire, marketing, publicitate și alte servicii conexe afacerilor. Există o rețea solidă de furnizori locali, care poate satisface cerințele diverse ale întreprinderilor locale și străine. De exemplu, în domeniul automotive există peste 630 de companii furnizoare.

  1. Aveți o bursă de valori/piață de capital?

România are o bursă de valori, cunoscută sub numele de Bursa de Valori București (BVB), care este principalul loc de tranzacționare pentru acțiunile și alte instrumente financiare listate în țară. BVB facilitează tranzacțiile cu acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare, contribuind la dezvoltarea pieței de capital din România.

  1. Aveți vreun port maritim? În caz afirmativ, gestionează încărcăturile de containere? Aveți o Zonă de Procesare a Exporturilor?

România are trei porturi maritime – Constanța, Mangalia și Midia. Cel mai important dintre acestea este Portul Constanța, situat la Marea Neagră, care gestionează încărcături maritime, inclusiv încărcături de containere și găzduiește o Zonă de Procesare a Exporturilor (ZPE) unde sunt oferite facilități speciale pentru producătorii și exportatorii care operează în zonă.

  1. Ce legături aeriene aveți și ce companii aeriene internaționale zboară în țara dvs.?

România are legături aeriene dezvoltate, deținând mai multe aeroporturi internaționale importante, cum ar fi Aeroportul Internațional Henri Coandă din București și Aeroportul Internațional Cluj-Napoca. Mai multe companii aeriene internaționale zboară în România, inclusiv Lufthansa, Air France, British Airways, Turkish Airlines și altele, oferind legături către destinații din întreaga lume.

  1. Cum sunt serviciile de telecomunicații? Sunt fiabile? Cât durează instalarea unei linii de telefon?

Serviciile de telecomunicații din România sunt în general fiabile, cu o infrastructură modernă și o acoperire extinsă a rețelelor de comunicații. Instalarea unei linii telefonice poate dura în mod obișnuit câteva zile sau săptămâni, în funcție de furnizorul de servicii și de locația specifică.

România este recunoscută pentru o infrastructură bine dezvoltată pentru accesul la internet, cu viteze mari de navigare și o conexiune stabilă. Potrivit datelor Speedtest Global Index, la nivelul lunii februarie 2024, România ocupă locul 13/181 în topul țărilor din lume şi locul 4 între statele membre UE în privinţa vitezei de internet la conexiunea fixă, cu o viteză de 212,53 Mbps la download și 134,24 Mbps la upload date). În ceea ce privește conexiunea mobilă, România ocupă locul 44/143, cu o viteză de 60,74 Mbps la download și 15,87 Mbps la upload date.

  1. Aveți o alimentare stabilă și adecvată cu energie și apă? Câte opriri de curent au fost în ultimele șase luni? Care sunt planurile pentru modernizarea acestora și a altor utilități?

România beneficiază de o alimentare stabilă și adecvată cu energie și apă, cu o infrastructură solidă în acest sens. Autoritățile au în vedere modernizarea infrastructurii și a altor utilități pentru a îmbunătăți eficiența și fiabilitatea serviciilor.

  1. Aveți o rețea de drumuri dezvoltată și facilități de transport pe uscat? În caz afirmativ, sunt sigure?

România dispune de o rețea de drumuri dezvoltată și variată, care include autostrăzi, drumuri naționale și locale. Autostrăzile sunt în curs de extindere și modernizare iar infrastructura de transport pe uscat din România este considerată sigură, cu standarde ridicate de construcție și întreținere a drumurilor. Autoritățile române depun eforturi continue pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și pentru creșterea siguranței rutiere în întreaga țară.

România este angajată să continue investițiile masive în infrastructură, iar principalul motor al modernizării economice a României, în anii următori, va fi reprezentat de finanţarea tuturor tipurilor de infrastructură. Până la sfârşitul acestui an vor fi construiţi încă 250 de kilometri de autostradă şi drum expres, iar în următorii cinci – şapte ani alţi 1.000 de kilometri.

  1. Care sunt prețurile de bază ale utilităților publice?

Prețurile de bază ale utilităților publice în România pot varia în funcție de regiune, furnizor și consumul individual. În general, prețurile pentru utilități precum electricitatea, gazul natural, apa și canalizarea sunt reglementate de autorități și pot fi accesibile pentru majoritatea populației. În acest sens, de exemplu, prețul apei potabile produsă, transportată și distribuită variază între 3-9 lei/mc, iar tariful pentru canalizare/canalizare-epurare variază între 1-7 lei/mc.

Conform ultimelor date furnizate de Eurostat, în S1 2023, prețul energiei pentru consumatori non-casnici a fost de 0.3139 euro/kWh, iar prețul pentru gaze naturale a fost de 0.1431 euro/kWh. Este important de menționat că aceste prețuri sunt aproximative și pot varia în funcție de regiune și de furnizorul de servicii publice.

Romanian Economic inflation - Moldova Invest

CONDIȚII ECONOMICE

  1. Care este rata de schimb valutar? Este fixă sau legată de dolar sau alte valute majore? A fost stabilă în ultimele 12 luni? Este ușor accesibil schimbul valutar? În caz afirmativ, la ce rată? Care este rata serviciului datoriei?

Rata de schimb valutar în România este determinată de piață și fluctuează în funcție de cerere și ofertă. Leul românesc (RON) nu este legat de dolar sau alte valute majore și poate fluctua în raport cu acestea. În ultimele 12 luni, rata de schimb a fost relativ stabilă, cu mici variații în funcție de condițiile economice și politice interne și externe.

Schimbul valutar este ușor accesibil, cu birouri de schimb valutar și bănci disponibile în întreaga țară, iar ratele de schimb pot fi obținute de la aceste instituții financiare. Rata serviciului datoriei este stabilită de către băncile și instituțiile financiare care acordă împrumuturile și poate varia în funcție de condițiile contractuale și de piață. De exemplu, cursul de schimb valutar (BNR) la nivelul zilei de 10.04.2023 este următorul: 1 EURO = 4.9692 Lei iar 1 USD = 4.5748 Lei.

  1. Care sunt nivelul și structura impozitării?

Nivelul și structura impozitării în România sunt reglementate de legislația fiscală națională. Acestea includ impozite pe venituri personale și corporative, TVA, accize, contribuții sociale și altele. Structura impozitării poate varia în funcție de tipul de venit sau activitate economică. De exemplu, impozitul pe venit pentru angajat este de 10%, cota standard a impozitului pe profit pentru companii este de 16%, impozitul pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare este de 0%, impozitul pentru profitul reinvestit în noi echipamente tehnologice este de 0%, impozitul pe dividende este de 8%, cota standard TVA este de 19%.

  1. Care este rata inflației?

Rata inflației în România este monitorizată și publicată de către Institutul Național de Statistică (INS). În ultimul an, rata inflației a înregistrat fluctuații, dar în general a rămas la un nivel moderat. În funcție de condițiile economice interne și externe, precum și de politicile monetare și fiscale implementate de autorități, rata inflației poate cunoaște variații.

Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4% (conform comunicatului *INS din 14.02.2024).

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2023 comparativ cu luna decembrie 2022 calculată pe baza IAPC a fost de 7,0% (IAPC – Indicele armonizat al preţurilor de consum = indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE) (conform comunicatului *INS din 12.01.2024).

  1. Cât de productivă este forța de muncă? Ce educație și abilități de bază are?

Forța de muncă din România este considerată relativ productivă, având în vedere nivelul de educație și abilitățile de bază ale populației. România are un sistem de învățământ bine dezvoltat, care oferă o gamă largă de programe educaționale și profesionale, de la nivelul primar până la nivelul universitar și tehnic. Abilitățile forței de muncă variază în funcție de domeniul de activitate și de nivelul de instruire, dar în general, se observă o creștere a nivelului de educație și competențelor în rândul populației active.

România deține un important bazin de talent, ce se bucură de un potențial creativ ridicat și o forță de muncă înalt calificată; 97% dintre liceenii români învață cel puțin două limbi străine, 90% dintre absolvenți sunt vorbitori de limba engleză. De asemenea, o bună parte dintre aceștia sunt și vorbitori de germană, franceză, spaniolă sau italiană – ceea ce denotă o bună capacitate de depășire a pragului cultural și lingvistic.

49,0% dintre persoanele de 18-69 ani cunosc cel puțin o limbă străină (INS/08.12.2023).

Numărul de ingineri IT pe cap de locuitor este mai mare în România decât în India, Statele Unite ale Americii, Rusia sau China.

A fost introdus învățământul dual la nivel de studii medii – în acest sens a fost înființată Autoritatea pentru Formare Profesională în Sistem Dual și au fost create parteneriate cu marile universități din țară.

  1. Care este rata reală de creștere? Cum stă economia: este deprimată, stagnată sau în expansiune? Care este nivelul șomajului? Care a fost rata migrației? Unde vedeți această economie peste 10 ani?

În prezent, economia se află într-un proces de reluare a trendului ascendent, iar rata șomajului, deși în scădere, rămâne la un nivel semnificativ. Migrația populației poate influența și ea dinamicile pieței muncii și economice. Pe termen lung, economia României este prevăzută să continue să se dezvolte, cu accent pe inovare, infrastructură și creștere sustenabilă.

Conform Eurostat, România s-a situat pe locul 2 în UE27 la creșterea PIB în trimestrul II 2023 față de trimestrul II 2022. Totodată, România se situează pe locul 3 în UE27 la creșterea PIB în T3 2023 față de T3 2022, cu o creștere de 2,9% a PIB, și pe locul 4 în UE27 la creșterea PIB în T3 2023 comparativ cu T2 2023 (0,9%).

Conform datelor INS, în T3 2023, PIB-ul a înregistrat o creștere cu 0,9% comparativ cu T2 2023, iar faţă de T3 2022, PIB-ul a crescut cu 1,1% pe seria brută și 2,9%pe seria ajustată sezonier. În T4 2023, PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu T3 2023, iar faţă de T4 2022, PIB-ul a înregistrat o creștere cu 3,0%pe seria brută și 1,1% pe seria ajustată sezonier.

Conform previziunilor economice din toamna anului 2023 ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, estimările privind creșterea economică sunt: 3,4% în 2024, 4,2% în 2025, 4,6% în 2026 și 4,1% în 2027.

Cât privește nivelul șomajului, conform ultimelor date INS, rata șomajului în februarie 2024, pe seria ajustată sezonier, a fost de 5,6%. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna februarie 2024 a fost de 466,4 mii persoane.

  1. Care este dimensiunea populației și care este cifra PIB-ului pe cap de locuitor pentru anul trecut?

Populația României este de aproximativ 19 milioane de locuitori, iar PIB-ul pe cap de locuitor pentru anul 2023 a fost de 10250 euro, potrivit celor mai recente estimări ale Eurostat pentru România.

România se află în continuă dezvoltare și își propune să îmbunătățească nivelul de trai și bunăstarea populației prin stimularea creșterii economice și investițiilor în infrastructură și capital uman.

romania education - Moldova Invest

CALITATEA VIEȚII

  1. Cum sunt condițiile de trai pentru expați: cum sunt hotelurile? Există școli internaționale? Au expații acces ușor la locuințe? Pot străinii călători liber în țara dvs.?

Condițiile de trai pentru expați în România sunt bune, iar infrastructura turistică și hotelieră este dezvoltată, oferind o varietate de opțiuni de cazare, de la hoteluri de lux până la pensiuni tradiționale. Există și numeroase școli internaționale în principalele orașe, care oferă un învățământ de înaltă calitate în diverse limbi străine.

Accesul la locuințe pentru expați este facil, c


Citește articolul integral pe Moldova Invest


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Revista Moldova Invest

PROFIL DE CANDIDAT

Revista economică “Moldova Invest” – ediția de primăvară 2024

- citeste versiunea e-paper -

Lucian Trufin, PSD

Lucian Trufin, PSD

Advertisement

Forumul Economic Regional Moldova – Iasi, mai 2023

Trending

Advertisement

Echipa News Moldova

To Top