Revista Moldova Invest
Consolidarea relațiilor culturale dintre ROMÂNIA și REPUBLICA MOLDOVA din perspectiva Ministrului Culturii, Raluca TURCAN și a omologului său Sergiu PRODAN
Legăturile culturale dintre România și Republica Moldova reprezintă o punte solidă între cele două țări, cimentată de o istorie împărtășită și valori comune
Faptul că limba română este limba oficială în ambele țări constituie un fundament esențial pentru această legătură, facilitând comunicarea și schimbul cultural. Astăzi, aceste relații sunt în plină ascendență, grație deschiderii fără precedent de care dau dovadă autoritățile de la București și Chișinău pentru a apropia, cultural, cele două maluri ale Prutului și a se afirma, împreună, în spațiul cultural european.
Limba română este un factor de unitate esențial și, în pofida micilor diferențe regionale, constituie o temelie importantă pentru conexiunea culturală dintre cele două țări. Alături de limba română, ne unesc tradițiile, obiceiurile și moștenirea istorică. Avem aceleași sărbători, aceeași muzică, dansuri și bucătărie. Iar unul dintre elementele semnificative ale culturii comune rămâne religia ortodoxă.
Recenta vizită oficială a Ministrului Culturii din România, Raluca Turcan, la Chișinău a deschis o pagină nouă în fortificarea relațiilor culturale bilaterale dintre România și Republica Moldova. Discuțiile purtate cu omologul său, Ministrul Sergiu Prodan, au pus în lumină angajamentul continuu și reciproc pentru a promova și susține proiecte culturale comune, reiterând astfel legăturile profunde care unesc cele două țări. Un accent deosebit a fost pus pe colaborarea viitoare, în special prin investiții și sprijin pentru instituțiile culturale din Republica Moldova, o inițiativă care reflectă spiritul comun românesc și contribuția substanțială a ambelor țări la patrimoniul cultural european.
Schimburile culturale și artistice sunt o componentă vitală a relațiilor culturale. Expozițiile de artă, festivalurile, evenimentele literare și teatrale fac mai ușoară interacțiunea dintre creatorii din cele două țări, promovând astfel valorile, tradițiile și identitatea comune. Filmele românești sunt difuzate, cu sălile pline, în Republica Moldova, iar producțiile moldovenești sunt vizionate în România. O contribuție importantă la consolidarea legăturilor culturale o are învățământul. Universitățile din cele două țări desfășoară cu regularitate programe de schimb de studenți și cadre didactice, sprijinind colaborarea academică și împărtășirea cunoștințelor.
Ministrul Culturii din România, Raluca Turcan, și omologul său din Republica Moldova, Sergiu Prodan, au cuprins în cadrul interviului istoria relațiilor culturale dintre cele două țări și au subliniat importanța consolidării și dezvoltării acestor relații, având în vedere numeroasele elemente culturale, lingvistice și istorice comune.
În cadrul interviului s-a adus în atenție și impactul acestor relații asupra artiștilor, dar și a consumatorilor de artă din ambele țări, și perspectiva celor doi miniștri cu privire la evoluția acestor legături și a modului în care ele contribuie la dezvoltarea și la promovarea culturii și artei în regiune.
“M-am convins o dată în plus de sprijinul constant și neclintit al României pentru proiectele noastre comune”
Domnule Ministru, cum a fost receptată recenta vizită a Ministrului Culturii, Raluca Turcan, la Chișinău, în contextul relațiilor culturale bilaterale extinse dintre țările noastre?
M-am bucurat să o găzduiesc pe doamna Ministru Raluca Turcan la Chișinău, la data de 30 august, în cadrul primei sale vizite oficiale în Republica Moldova. A fost o bună ocazie pentru a discuta mai multe subiecte comune de pe agenda bilaterală – mai întâi la minister, apoi la deschiderea Bookfest, dar și în vizitele la muzee și la Biblioteca Națională.
M-am convins o dată în plus de sprijinul constant și neclintit al României pentru proiectele noastre comune. De aceea, chiar din start, țin să mulțumesc României pentru toată susținerea pe care ne-o acordă în plan cultural – de la investițiile de mare preț în reabilitarea instituțiilor culturale până la sprijinul acordat pentru organizarea unor evenimente culturale sau al artiștilor noștri.
Care sunt proiectele culturale aflate în derulare între ministerele Culturii de la București și de la Chișinău?
Proiectele sunt multe, sunt frumoase și sunt gândite atât pentru oamenii de cultură din cele două țări, cât și pentru oamenii care consumă cultură. Ne-ar trebui ore bune ca să descriem tot ce se face, de aceea, voi aduce doar câteva exemple. Salonul de Carte Românească „Bookfest” la Chișinău, Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, Zilele Filmului Românesc – evenimente care tocmai s-au consumat, în această primă lună de toamnă – au devenit deja tradiționale pentru publicul din Republica Moldova și se întâmplă cu sălile pline până la refuz. Țin să menționez, totodată, evenimentele comune de promovare, de către echipele de la Chișinău și București, a elementelor înregistrate în Lista Patrimoniului UNESCO.
Pe lângă perpetuarea evenimentelor deja tradiționale, unele dintre care au o istorie de câteva decenii, o prioritate este, bunăoară, colaborarea în domeniul turismului. De facto, ne propunem dezvoltarea și extinderea rutelor cultural- turistice comune: Ruta „Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” – prima rută transfrontalieră din spațiul Carpato-Danubiano- Pontic, ce cuprinde 30 obiective turistice de pe ambele maluri ale Prutului, legate de numele marelui voievod; Ruta Bisericilor de lemn și Ruta cultural-turistică transnațională a meșteșugarilor și meșteșugurilor tradiționale.
În derulare sunt și alte proiecte de promovare a ofertei turistice comune. Turismul are un mare potențial în țările noastre, el poate deveni acel catalizator pentru dezvoltarea economică la nivel local, dar și național, și e păcat să nu-l valorificăm.
Proiectele culturale comune sunt o modalitate importantă de a promova schimburile culturale și de a întări legăturile istorice, lingvistice și culturale dintre cele două țări. Vă rugăm să ne oferiți exemple de festivaluri culturale comune, care prezintă tradițiile, muzica, dansurile și bucătăria tradițională din ambele țări.
Chiar zilele acestea, Orchestra Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, sub bagheta dirijorului Mihail Agafiţa, a revenit de la București, aducând acasă emoția generată de participarea la concertul de muzică clasică în aer liber din cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Un alt eveniment cu impact, recent încheiat, sunt Zilele Filmului Românesc (ZFR), ajuns la cea de-a IX-a ediție. Și de această dată, ZFR au adus la Chișinău și în alte orașe ale țării atât marile succese ale cinematografiei românești contemporane, cât și retrospective din istoria filmului românesc. Producțiile au fost selectate după criteriul valorii, confirmat de festivalurile internaționale de film consacrate, dar și de aprecierea criticilor de film.
Din proiectele „cu istorie”, voi menționa Expoziția-concurs „Saloanele Moldovei”, aflată la cea de-a XXXIII-a ediție în 2023 și care este una dintre cele mai longevive și simbolice manifestări artistice comune. Tradițional, expoziția se desfășoară la Chișinău și Bacău, dar deja de peste trei decenii ea întrunește artiști din toată Republica Moldova și de pe întreg teritoriul României, cu lucrări de pictură, grafică, sculptură, ceramică, multimedia ș.a.
„Saloanele Moldovei” afirmă și confirmă necesitatea comunicării despre și prin intermediul artelor vizuale, și promovează dialogul cultural și interuman, atât de deficitar astăzi.
Pentru a consolida acest dialog și la nivelul publicului larg, în anul curent, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Ministerul Culturii de pe ambele maluri de Prut, împreună cu Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, au organizat la Grădina Botanică din Chișinău, în premieră, un eveniment de amploare, intitulat „Festivalul tradițiilor românești”. Au fost două zile de expoziții ale meșterilor populari, master- class-uri, concerte cu participarea artiștilor din România și Republica Moldova.
Și în acest context trebuie să spun că, spre bucuria noastră și a publicului, artiștii de pe cele două maluri ale Prutului au reușit să stabilească relații atât de bune, încât nu au nevoie de „binecuvântarea” ministerului ca să meargă la festivaluri naționale sau la alte evenimente culturale. Urmărim, astfel, cum „Lupii” lui Alex Calancea, „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, dar și mulți alți creatori sunt la fel de prezenți și la fel de îndrăgiți și apreciați și în Republica Moldova, și în România. Pentru că și aici, și peste Prut ei sunt „acasă”.
Există proiecte literare și de traducere care promovea- ză literatura și scriitorii din România și Republica Moldova? Ce activități culturale însoțesc aceste proiecte?
Voi menționa, înainte de toate, Proiectul național de promovare a lecturii „Cartea deschisă”, desfășurat sub patronajul Excelenței Sale Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova. Tot aici se înscriu Zilele Literaturii Române la Chișinău, Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” și Ziua Națională a Lecturii, dar și proiecte culturale care au devenit tradiție, precum Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău, ajuns la cea de-a VI-a ediție, și Salonul Internațional de carte pentru Copii și Tineret, cu 25 de ediții în spate.
Printre proiectele care promovează cultura scrisă autohtonă și abordează diverse arii culturale poate fi menționată și „Revista Timpul din România, ediția din Republica Moldova”, care apare lunar la Chișinău din luna mai a anului 2021.
Valoarea lor este inestimabilă, așa cum adună lume bună legată de carte, fiind totodată marcate de prezența scriitorilor români de pe ambele maluri ale Prutului
