5 milioane de euro pentru prevenirea infecțiilor, șapte bebeluși morți: paradoxul Spitalului „Sf. Maria” Iași

Un spital reabilitat recent, dotat cu aparatură de ultimă generație și finanțat prin fonduri europene pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești, a devenit epicentrul unei tragedii.

Șapte nou-născuți au murit la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași după ce s-au infectat cu bacteria Serratia marcescens.

Un spital modernizat și bine finanțat

În perioada 2019–2023, Spitalul „Sf. Maria” a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, în valoare de peste 130 de milioane de lei, majoritatea bani europeni. În plus, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unitatea medicală a primit 25,8 milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro), în cadrul programului „Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale”.

Bugetul total al acestui program la nivel național a fost de 150 de milioane de euro, destinat a 116 spitale din România, cu scopul de a reduce riscul infecțiilor asociate actului medical.

Cum a cheltuit Spitalul „Sf. Maria” banii din PNRR

În urma a patru licitații, spitalul ieșean a achiziționat echipamente moderne, printre care:

• Un sistem automat de determinare a concentrației minime inhibitorii (CMI) pentru fungi – peste 100.000 de euro.

• Un sistem digital de monitorizare a igienei mâinilor, dotat inclusiv cu aparat cu lampă UV pentru verificarea dezinfecției – circa 600.000 de lei.

• Un nou laborator de microbiologie pentru investigații și analize specializate – aproape 7 milioane de lei.

• Cel mai costisitor echipament: un sistem de digitalizare pentru 44 de posturi ATI, în valoare de aproximativ 2 milioane de euro, achiziționat de la General Electric Medical Sistem.

Paradoxal, chiar secția ATI – unde echipamentele trebuiau să asigure monitorizarea pacienților – este locul în care nouă copii s-au infectat, iar șapte dintre ei au decedat.

Întârzierea raportării și haosul procedural

Deși spitalul este unul dintre cele mai bine dotate la nivel pediatric în România, tragedia s-a produs, potrivit primelor investigații, pe fondul unor grave deficiențe administrative.

Ministerul Sănătății a trimis Corpul de Control și Inspecția Sanitară de Stat la Iași. Concluziile preliminare au arătat întârzieri în raportarea cazurilor către DSP și lipsa unor măsuri imediate.

Ministrul Alexandru Rogobete a calificat situația drept „haotică”, subliniind că dotările moderne nu pot compensa nerespectarea protocoalelor:

„Un haos mai mare administrativ şi procedural nu am văzut de mult într-un spital. (…) Iată cum investițiile nu sunt puse în valoare, iar pacienții nu beneficiază de ele, pentru că nu se respectă protocoalele și pentru că unii cred că merge și așa.”

Ca urmare a scandalului, managerul spitalului, Cătălina Ionescu, a fost demisă de Consiliul Județean Iași, dar a rămas în funcția de director medical.

Problemele de fond: igiena și cultura organizațională

Carmen Uscatu, cofondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”, atrage atenția că problema nu este lipsa aparaturii, ci nerespectarea regulilor elementare de igienă:

„Peste 70% din infecții se transmit prin mâinile personalului medical. În România nu există cursuri obligatorii de spălat pe mâini, nu există o monitorizare reală a respectării igienei. În spitalele occidentale, halatele sunt purtate cu mânecile suflecate, nu există inele sau ceasuri, iar personalul trece periodic prin instruiri de igienă.”

Un exemplu de bună practică vine de la Spitalul Județean Târgu Mureș, care s-a confruntat recent cu opt cazuri de infecție cu aceeași bacterie, Serratia marcescens. Acolo, măsurile de izolare și raportare au fost aplicate imediat, limitând răspândirea și evitând tragedii similare.

Cazul „Sf. Maria” – simptomul unei probleme naționale

În ultimii cinci ani, oficial, 650 de români au murit din cauza infecțiilor nosocomiale. Cazul de la Iași nu este izolat, ci relevă fragilitatea unui sistem sanitar unde investițiile în infrastructură nu sunt dublate de o schimbare culturală și procedurală.

Ministerul Sănătății promite acum:

• training obligatoriu pentru tot personalul medical privind prevenirea infecțiilor,

• extinderea echipelor ATI cu epidemiologi,

• modificarea legislației pentru a crește responsabilitatea în raportarea cazurilor.

Însă România se confruntă și cu o altă problemă: doar jumătate dintre cei circa 300 de medici epidemiologi activi lucrează efectiv în spitale, în condițiile în care sistemul ar avea nevoie de cel puțin dublu.

Concluzie

Cazul tragic al celor șapte bebeluși morți la Iași demonstrează că modernizarea tehnică a spitalelor nu este suficientă dacă procedurile, disciplina și cultura organizațională nu se schimbă. Aparatura ultramodernă achiziționată prin PNRR nu poate salva vieți dacă protocoalele sunt ignorate și responsabilitatea este diluată în „merge și așa”.

Întrebarea esențială rămâne: câte tragedii mai sunt necesare pentru ca respectarea regulilor elementare de igienă și transparența în raportarea infecțiilor să devină o practică normală în spitalele din România?