63 de blocuri din Iași riscă să se prăbușească la primul cutremur major

La aproape 49 de ani de la devastatorul Cutremurul din 4 martie 1977, autoritățile române anunță o mobilizare financiară majoră pentru consolidarea clădirilor vulnerabile din țară. Ministerul Dezvoltării a alocat 5,6 miliarde de lei pentru lucrări de siguranță seismică, însă situația rămâne îngrijorătoare în Iași.

În municipiul din nord-estul țării, nu mai puțin de 63 de blocuri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, cea mai periculoasă categorie, care indică probabilitatea ridicată de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Alte 69 de imobile sunt încadrate în clasa de risc seismic II, iar 67 în clasa III, ceea ce înseamnă că sute sau chiar mii de familii locuiesc în clădiri vulnerabile.

În ultimii doi ani, autoritățile locale au trimis peste 2.200 de notificări către asociațiile de proprietari și locatari, solicitând revizuirea proiectelor de consolidare pentru blocurile aflate în diferite clase de risc. Demersul arată amploarea problemei din capitala Moldovei, unde procesul de reabilitare seismică este considerat o cursă contra cronometru.

Primarul orașului a precizat că, în cazul clădirilor publice din Iași, toate imobilele considerate nesigure au fost fie consolidate, fie scoase din uz. Autoritățile susțin că infrastructura administrativă, educațională și de interes public nu mai reprezintă un pericol major pentru cetățeni. Totuși, situația rămâne critică în cazul blocurilor de locuințe, unde intervențiile depind în mare parte de mobilizarea proprietarilor și de accesarea fondurilor disponibile.

În regiunea Moldovei, expusă frecvent seismelor generate de Zona seismică Vrancea, problema consolidărilor este una urgentă. Deși au fost trimise mii de notificări către asociațiile de proprietari, până în prezent niciun bloc de locuințe din Iași aflat în risc de prăbușire nu a fost consolidat.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că în prezent sunt în derulare 418 contracte de finanțare pentru consolidarea clădirilor vulnerabile din România. Fondurile sunt asigurate integral de la bugetul de stat, fără contribuții din partea autorităților locale sau a cetățenilor.

Din totalul proiectelor finanțate, 201 vizează unități de învățământ, șapte sunt din sistemul sanitar, 177 privesc clădiri publice, iar 33 sunt blocuri de locuințe. Ministerul a precizat că depunerea cererilor de finanțare rămâne deschisă permanent, iar procedurile pentru domeniile educației și sănătății au fost simplificate pentru a accelera lucrările.

Pentru evaluarea vulnerabilităților, autoritățile au lansat și instrumente digitale, printre care prima hartă interactivă a unităților administrativ-teritoriale expuse riscului seismic. Până acum au fost inventariate 4.610 clădiri prin platforma de evaluare vizuală rapidă, iar aplicația mobilă EVR Inspector permite colectarea datelor direct din teren.

Autoritățile avertizează că un cutremur major ar putea avea efecte devastatoare nu doar asupra clădirilor, ci și asupra populației și economiei, motiv pentru care consolidarea seismică a devenit una dintre principalele priorități strategice ale statului. Totuși, ritmul lucrărilor depinde în mare măsură de capacitatea administrațiilor locale de a pregăti proiectele și de a accesa fondurile deja disponibile.