🚫BATJOCURA de la LETCANI, Iaşi: 331 DECESE ❗❗ într-o zi! SPITALUL redeschis TREPTAT şi cu „PRUDENŢĂ”

Spitalul modular de la Leţcani va fi redeschis treptat şi cu “prudenţă”, cu doar şase paturi ATI iniţial, deşi a costat un munte de bani: 13 milioane de euro

După ce s-a aflat, destul de greu, că marele Comandant al acţiunii, Raed Arafat, a dat ordin, pe 5 octombrie, ca spitalul de la Leţcani să fie deschis în maximum patru zile, News Moldova a încercat să afle date concrete despre situaţia de la controversata investiţie de peste 13 milioane de euro. Am adresat întrebări celor care ar fi putut oferi aceste informaţii: directorului DSP Iaşi, Vasile Cepoi, directorului Spitalului de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva, Florin Roşu, şi directorului Euronest, Alina Popa.

Doream să aflăm dacă predarea-primirea spitalului de la Euronest la ISU a fost finalizată, dacă există personal medical necesar pentru operaţionalizarea spitalului, dar mai ales de ce spitalul, odată redeschis, va beneficia iniţial doar de şase paturi ATI.

Când a fost achiziţionat se spunea că vor fi peste 40 de paturi ATI, iar în condiţiile în care în toată ţara nu mai este disponibil niciun astfel de pat, cele şase sunt evident mai mult decât insuficiente. Şi clar mult mai puţine decât cele pentru care au plătit ieşenii şi nemţenii.

Singurul care a răspuns solicitării noastre de informaţii a fost directorul DSP Iaşi, Vasile Cepoi. “Iniţial vor fi doar şase paturi la ATI din prudenţă. Începem treptat ca să testăm cum merge instalaţia, ca să nu riscăm. Aşa am făcut şi data trecută. Plus că e şi problema de organizare la început, până se creează fluxurile”, a fost explicaţia oferită de directorul DSP Iaşi.

Un dialog „edificator”

Iar dialogul ce a urmat este mai mult decât edificator, motiv pentru care îl prezentăm aproape integral:

Reporter: Vreau să înţeleg clar. Se spunea că sunt 40 de paturi la ATI…

Vasile Cepoi: Sunt 48 de paturi la ATI şi treptat o să le deschidem. În prima etapă, până când vine stocatorul de oxigen nu putem face mai mult de 18, cel mult 24, pentru că pentru atâtea avem experienţă cu instalaţia pe care o avem. Dacă luni vine stocatorul, maţi va fi şi instalat şi dăm drumul mai departe. Şi mai depinde de personal. N-avem personal, personal o să trebuiască să aducem din alte secţii.

Rep.: De la Spitalul de Boli Infecţioase sau din altă parte?

V.C.: Nu. Spitalul de Boli Infecţioase e plin. Personal o să aducem din spitalele non-Covid şi din spitalele Covid câte unul de pe ici de pe colo. Am făcut cerere la CNSCI să ne transfere din alte judeţe.

Rep.: Noi nu înţelegem de ce doar şase paturi. Nevoia este de mai multe, cât de repede şi…

V.C.: Nevoia este foarte mare, dar trebuie să fim prudenţi pentru că există nişte riscuri.

Rep.: Acest stocator de oxigen, el nu exista în dotarea spitalului de la Leţcani?

V.C.: Nu exista, el a fost adus, după ce trecut valul 3 a fost luat înapoi pentru că plătea spitalul degeaba.

Rep.: Aşadar el nu era în dotarea pe care o presupuneau cele 13 milioane de euro date?

V.C.: Nu, e un contract separat, deci în plus. Spitalul e dotat cu patru fabrici de oxigen. Iar cele patru s-a constatat că nu pot duce 48 de paturi. De aceea am adus stocatorul de oxigen.

Rep.: De ce Dumnezeu am plătit 48 de paturi de ATI dacă dotarea standard a spitalului nu le putea duce?

V.C.: În ceea ce priveşte spitalul, ideea a fost foarte bună, numai că realizarea n-a fost pe măsură. Şi noi l-am folosit anul trecut în condiţii de avarie, cu măsuri suplimentare pentru siguranţă. Acum a fost preluat de către ISU, care a făcut o evaluare tehnică şi îşi asumă mentenanţa tehnică a instalaţiilor, în primul rând a instalaţiei electrice şi să vedem cum facem rost de personal. Noi am mărit numărul de paturi de terapie intensivă faţă de valul 3, cu vreo 12 paturi, şi paturi cu oxigen vreo 90, dar nu ne-am aşteptat să crească aşa de mult”.

Pe ce s-au dus totuşi banii?

Aşadar, două concluzii pot fi trase: instalaţia electrică a investiţiei de 13 milioane de euro este una care necesită “prudenţă” în exploatare. Ca şi cum, într-o casă nou ai aprinde pe rând becurile, ca să “testezi” instalaţia şi te rogi să nu izbucnească un incendiu ori de câte ori mai aprinzi câte un bec în plus. Doi, spitalul care a costat 13 milioane de euro nu putea, din start, furniza oxigen pentru toate paturile ATI “promise” şi a fost nevoie să se apeleze la un stocator de oxigen. Pe contract separat, adică pe alţi bani.

Celelalte două persoane cărora le-am cerut informaţii nici nu au catadicsit să răspundă până la ora redactării articolului, deşi au avut la dispoziţie mai mult de 24 de ore pentru a formula răspunsuri. Directorul Euronest Alina Popa a răspuns, miercuri, 6 octombrie, la telefon, a confirmat că a primit mesajul prin care solicitam informaţii, dar s-a scuzat că nu poate oferi pe loc răspunsuri, fiind extrem de ocupată. A promis că va reveni pe seară, dar… n-a mai revenit.

Noi reformulăm aici o singură întrebare la care poate ne va da răspuns: De ce au plătit 13 milioane de euro cetăţenii pentru un spital cu o instalaţie electrică ce trebuie “testată” prin punerea în funcţiune progresivă a paturilor ATI şi de ce s-au plătit 48 de paturi ATI dacă nu se putea, prin dotarea standard, asigura oxigen pentru toate şi e nevoie să se cheltuie alţi bani pentru a fi adus un stocator de oxigen?

Nici directorul Spitalului de Boli Infecţioase nu ne-a răspuns la întrebări. Ordinul lui Raed Arafat prevede că spitalul de la Leţcani, odată redeschis, va funcţiona ca secţie exterioară a SBI şi am fi dorit să aflăm mai multe date legate de viitoarea funcţionare a investiţiei de 13 milioane de euro.

Chiar în lipsa acestor răspunsuri, informaţiile prezentate duc în mod evident la o întrebare: Cât de corectă, legitimă e o investiţie de 13 milioane de euro într-un spital dedicat tratării bolnavilor de covid, dar care suferă serios tocmai în zona cea mai importantă pentru tratarea acestor pacienţi: zona ATI şi cea a asigurării oxigenului care poate salva vieţi?

Cât despre instalaţia electrică, dacă ea necesită prudenţă în exploatare, la un spital nou care a costat atâţia bani, care e diferenţa faţă de instalaţiile electrice din spitalele vechi, unele dintre acestea “transformate” în crematorii?

Singura diferenţă pe care o putem găsi e că pentru spitalul de la Leţcani s-au cheltuit 13 milioane de euro. “O idee bună”, dar cu o realizare… Trei luni de funcţionare, “în condiţii de avarie”, departe de parametrii plătiţi, într-un an de la inaugurare. Iar dacă va fi redeschis, vor putea fi operaţionalizate mult prea puţine paturi ATI decât ce s-a promis şi decât ar fi nevoie. Iar ca acestea, puţine, să poată fi totuşi folosite, e nevoie de… alţi bani cheltuiţi.