Ministerul Justiției a anunțat, luni, lista propunerilor pentru ocuparea celor mai importante funcții de conducere din cadrul Ministerului Public: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Propunerile urmează să fie transmise Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru emiterea avizului consultativ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 303/2022.
Lista propunerilor
Ministrul Justiției a înaintat următoarele nominalizări:
- Procuror general al României – Cristina Chiriac
- Adjunct al procurorului general – Marius Voineag
- Procuror-șef DNA – Ioan-Viorel Cerbu
- Procurori-șefi adjuncți DNA – Marinela Mincă și Marius-Ionel Ștefan
- Procuror-șef DIICOT – Codrin-Horațiu Miron
- Procurori-șefi adjuncți DIICOT – Alex-Florin Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici
Mandatele actualilor șefi ai Parchetului General și DNA expiră la 31 martie, iar cel al conducerii DIICOT la 14 aprilie.
Cristina Chiriac, propusă la conducerea Parchetului General
Cristina Chiriac, actuala șefă a Serviciului Teritorial DNA Iași, este propusă pentru funcția de procuror general al României. Ministerul Justiției invocă experiența sa profesională în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, precum și aptitudinile manageriale demonstrate în funcțiile de conducere deținute până în prezent.
Potrivit motivării oficiale, candidata ar fi prezentat un proiect de management axat pe modernizarea activității Ministerului Public, utilizarea instrumentelor tehnice în urmărirea penală și consolidarea independenței operaționale a procurorilor.
În plan local, bilanțul DNA Iași pentru anul 2025 indică trei rechizitorii trimise în judecată de cei opt procurori ai structurii teritoriale. Dosarele au vizat administratori de firme, un agent de pază și alte persoane fără funcții publice de rang înalt. Conform raportului instituției, nu au fost trimiși în judecată politicieni sau conducători de instituții.
Cristina Chiriac a fost anterior în atenția opiniei publice în contextul unui dosar privind agresiuni sexuale comise de fostul episcop de Huși, Corneliu Bîrlădeanu (Cornel Onilă). Ancheta a fost redeschisă în 2019, după apariția unei investigații jurnalistice, iar inculpatul a fost ulterior condamnat la opt ani de închisoare.
Marius Voineag, propus adjunct al procurorului general
Actual procuror-șef al DNA, Marius Voineag este propus pentru funcția de adjunct al procurorului general. Ministerul subliniază experiența sa în funcții de conducere, inclusiv la vârful DNA și anterior în cadrul PÎCCJ și DIICOT.
În motivare sunt menționate competențele sale în gestionarea investigațiilor complexe, abordarea fenomenului infracțional din perspectivă multidimensională și accentul pus pe recuperarea prejudiciilor, prin aplicarea principiului „follow the money”.
Ioan-Viorel Cerbu, nominalizat la conducerea DNA
Pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție a fost propus Ioan-Viorel Cerbu, în prezent adjunct al șefului DNA. Ministrul Justiției apreciază experiența sa în instrumentarea cauzelor de corupție și capacitatea de a integra componentele manageriale în activitatea operativă.
Proiectul său de management ar pune accent pe prioritizarea cauzelor de mare corupție, utilizarea eficientă a datelor și consolidarea cooperării interinstituționale, inclusiv în zona prevenirii și recuperării produsului infracțional.
Conducerea propusă pentru DIICOT
La conducerea DIICOT este nominalizat Codrin-Horațiu Miron, procuror-șef serviciu în cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara. În motivare sunt evidențiate experiența sa în combaterea criminalității economico-financiare și accentul pus pe indisponibilizarea și confiscarea extinsă a produsului infracțional.
Pentru funcțiile de adjuncți la DIICOT sunt propuși Alex-Florin Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici. Proiectele acestora vizează creșterea capacității operaționale a direcției, adaptarea resursei umane la realitățile fenomenului infracțional (în special în domeniul traficului de droguri), digitalizarea activității și îmbunătățirea comunicării publice.
Procedura și condițiile legale
Interviurile pentru aceste funcții s-au desfășurat în perioada 23–26 februarie 2026, la sediul Ministerului Justiției, în fața unei comisii formate din reprezentanți ai ministerului, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii și ai mediului academic.
Potrivit legii, pot fi numiți în aceste funcții procurorii sau judecătorii cu o vechime de cel puțin 15 ani. Nu pot fi desemnați cei care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea, precum și cei care au un interes personal ce ar putea afecta imparțialitatea exercitării atribuțiilor.
După avizul consultativ al Secției pentru procurori a CSM, propunerile vor fi înaintate pentru numirea oficială, conform procedurii prevăzute de lege.
