De la tranzit la integrare: Iașul, pilon central în gestionarea fluxului de refugiați ucraineni

De la izbucnirea conflictului armat din Ucraina și până la 9 decembrie, România a continuat să gestioneze un flux constant de persoane care au solicitat protecție temporară sau azil.

Conform datelor oficiale, polițiștii de imigrări au emis sau reemis 217.243 de permise de protecție temporară, dovadă a unei mobilizări administrative susținute și a unui sistem care, în ciuda presiunilor, a funcționat eficient.

Doar în luna decembrie au fost eliberate 583 de documente, ca urmare a solicitărilor formulate de cetățeni ucraineni care și-au prelungit statutul sau l-au obținut pentru prima dată. În același interval, 4.534 de ucraineni au solicitat azil în România de la începutul conflictului, însă în decembrie nu a fost înregistrată nicio cerere nouă. Centrele regionale ale Inspectoratului General pentru Imigrări funcționează în prezent cu un grad de ocupare de 19,9%, ceea ce demonstrează că statul român dispune încă de capacități semnificative de primire și găzduire.

Iașul – nod esențial pe harta solidarității

În ansamblul național, Iașul se evidențiază prin rolul său de centru strategic de tranzit și sprijin umanitar. În ultimii ani, centrul de tranzit coordonat în municipiu a acordat asistență pentru peste 120.000 de persoane venite din Ucraina. Pentru mulți dintre acești oameni, Iașul a reprezentat primul loc sigur după trecerea graniței, fie ca punct de plecare spre alte state europene, fie ca loc de stabilire pe termen mediu sau lung.

Dincolo de rolul de tranzit, Iașul a devenit și gazda unei comunități ucrainene în formare, care se integrează treptat în mediul social, economic și educațional al orașului.

Comunitate în formare: sprijin, antreprenoriat și muncă

Centrul de Asistență Umanitară și Socială pentru Refugiați „Nicolina” a reprezentat un punct de sprijin crucial. Aproape 20.000 de persoane au beneficiat aici de ajutor material, consiliere, orientare și îndrumare în momente critice.

O parte dintre refugiați au făcut pasul natural către integrare:

• 47 de firme cu acționariat ucrainean sunt înregistrate în municipiu, majoritatea în sectorul serviciilor și comerțului.

• 739 de cetățeni ucraineni au fost înregistrați la AJOFM Iași ca persoane în căutarea unui loc de muncă.

• Peste 100 dintre aceștia au fost angajați prin intermediul instituției.

Aceste cifre indică nu doar nevoia de stabilitate, ci și dorința unei părți a refugiaților de a contribui activ la viața economică a orașului.

Integrarea copiilor: lecția firească a normalității

Educația este unul dintre pilonii esențiali ai integrării. În prezent:

• 134 de copii ucraineni frecventează unitățile de învățământ preuniversitar din Iași;

• 69 dintre ei au devenit elevi cu drepturi depline, după ce au atins nivelul de limbă necesar pentru a participa la ore alături de colegii lor români.

Este un proces gradual, dar solid, în care școlile, profesorii și consilierii contribuie la o integrare firească și durabilă.

Rolul crucial al ONG-urilor

Organizațiile neguvernamentale locale au completat eforturile statului, acționând acolo unde nevoile comunității depășesc resursele instituționale. Printre actorii principali se numără Caritas Iași, care a oferit:

• cazare temporară,

• cursuri de limba română,

• activități educative pentru copii,

• consiliere psihologică și suport emoțional.

Aceste intervenții au contribuit la reconstruirea unui sentiment de normalitate pentru familiile care au părăsit în grabă case, locuri de muncă și vieți întregi, în urma unui război aflat la doar câteva sute de kilometri de granițele României.

Un bilanț realist, o direcție clară

Statistica ultimilor ani arată un efort combinat – instituțional, civic și comunitar – care a transformat Iașul într-un reper al solidarității regionale. Cu un cadru logistic bine pus la punct, capacități de cazare încă disponibile și o comunitate locală receptivă, România continuă să ofere refugiaților ucraineni nu doar protecție, ci și oportunitatea unui nou început.

Integrarea este un drum lung, dar cifrele și acțiunile din teren arată că acest drum este parcurs cu pași stabili și cu rezultate palpabile.