Mihai CHIRICA, urmărit penal pentru abuz în serviciu: 31 de funcționari ai Primăriei Iași au cumulat ilegal pensii și salarii

După ani de controverse și cinci dosare penale din care a ieșit nevătămat, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, se află pentru prima dată în postura de suspect într-un dosar de abuz în serviciu extrem de grav.

Ancheta DNA vizează cumulul ilegal al pensiei cu salariul pentru circa 31 de funcționari din Primăria Iași, prejudiciul estimat atingând aproape 8 milioane de lei.

Această situație, dezvăluită și analizată de influencerul Vlad Mercori pe TikTok, ridică semne de întrebare nu doar asupra conducerii instituției, ci și asupra mecanismelor de control interne, culturii administrative și responsabilității politice în fața legii.

Evoluția dosarului și schimbarea calității lui Chirica

Inițial, DNA îl considera pe primar doar martor, însă după audierile funcționarilor și analiza probelor, procurorii au decis să-l treacă pe Mihai Chirica în postura de suspect.

„Dosarul era aparent unul simplu în care Chirica era inițial doar martor. Dar săptămâna trecută, DNA a început urmărirea lui Mihai Chirica și i-a schimbat calitatea, devenind suspect”, spune Vlad Mercori.

Ancheta vizează abuzul în serviciu în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave, iar prejudiciul calculat se ridică la 7.956.666 de lei. Această decizie reflectă o responsabilitate directă a primarului în permiterea și perpetuarea ilegalităților.

Cum s-a produs cumulul ilegal de venituri

Investigația DNA a scos la iveală mecanismele prin care circa 31 de funcționari au încassat simultan pensia și salariul, încălcând legislația bugetară:

• Funcționarii anunțau oficial că beneficiază de pensie, dar primeau în continuare salariu.

• Cumulul a fost permis timp de până la 3 ani, generând venituri de până la 10-12 mii de euro lunar pentru unii angajați.

• Casa de Pensii transmite deciziile de pensionare instituțiilor publice din 2017, ceea ce indică faptul că Primăria Iași a ignorat sau a tolerat ilegalitățile.

Vlad Mercori descrie situația astfel:

„Chirica a creat în Primăria Iași o clientelă mafiotardă, unde cuvântul de ordine este liniștea. Iar în contrapartidă, Mihaiță are grijă de tine.”

Acest cumul ilegal de venituri scoate la iveală un model de clientelism instituțional, în care loialitatea funcționarilor prevalează față de respectarea legii.

Descinderile DNA și încercările de obstrucționare

În iunie 2025, DNA a efectuat descinderi în forță, însoțite de trupele speciale, vizând:

• Biroul primarului

• Serviciul Resurse Umane

• Serviciul de Informatizare

Acțiunea a fost justificată de suspiciunea că primarul a încercat să ascundă sau distrugă documente, similar cu alte dosare de corupție în care a fost implicat. Telefonul mobil al primarului a fost confiscat, iar activitatea Primăriei a fost perturbată.

Angajații au descris atmosfera ca fiind tensionată, ceea ce reflectă gravitatea situației și necesitatea intervenției autorităților pentru a preveni distrugerea probelor.

Context administrativ și implicații politice

Această anchetă ridică probleme structurale și politice majore:

• Deficiențe în controlul intern: Primăria nu a respectat legislația privind pensionarea și cumulul pensie-salariu.

• Cultura instituțională: Protecția funcționarilor privilegiați a creat un climat de clientelism și obediență.

• Responsabilitate politică: Încercările lui Chirica de a evita ancheta, prin mutarea funcțiilor sau căutarea de posturi diplomatice, demonstrează o tradiție de protecție personală.

• Impact public: Paguba de aproximativ 8 milioane de lei afectează direct bugetul public și imaginea instituției.

Vlad Mercori avertizează că strategia de intimidare a funcționarilor nu va funcționa de data aceasta:

„Doar că ce nu știu cei 31 de implicați în dosar e că de data asta Mihai Chirica e pa.”

Concluzie

Dosarul pensionarilor din Primăria Iași marchează un moment critic în cariera politică a lui Mihai Chirica, demonstrând cum clientelismul, tolerarea ilegalităților și protecția funcționarilor pot genera prejudicii semnificative bugetului public.

Această anchetă este un test al mecanismelor de control ale statului și un exemplu relevant pentru administrațiile locale din România: abuzul în serviciu nu poate fi ignorat, indiferent de poziția politică sau influența primarului.

Episodul din Iași subliniază necesitatea unui control transparent al resurselor publice, al respectării legii și al responsabilității politice, pentru a preveni repetarea unor practici similare în viitor.