Procurorii DNA Iași solicită majorarea salariilor: acuzații de discriminare față de colegii delegați la Parchetul European

Șefa DNA Iași, împreună cu alți procurori din cadrul serviciului, a inițiat o procedură în instanță pentru a solicita majorarea salariilor cu 60%, motivând că remunerația actuală nu reflectă complexitatea muncii pe care o desfășoară și se situează mult sub nivelul colegilor români delegați la Parchetul European.

Aceștia cer, totodată, plata retroactivă a diferențelor salariale, invocând un principiu de echitate și tratament egal în profesia de magistrat.

Procurorii susțin că responsabilitățile pe care le au, complexitatea dosarelor pe care le instrumentează, precum și competențele necesare pentru investigarea fraudei cu fonduri europene sunt comparabile cu cele ale colegilor lor din cadrul Parchetului European. În aceste condiții, ei consideră că diferențele salariale existente reprezintă o formă de discriminare profesională. Cererea formulată în instanță a atras atenția asupra faptului că un procuror cu experiență de 15-20 de ani din cadrul DNA Iași primește lunar un salariu substanțial mai mic decât un procuror european delegat, deși activitatea desfășurată este similară ca nivel de dificultate și responsabilitate.

Tribunalul Iași a respins solicitarea, apreciind că cele două categorii nu pot fi considerate comparabile din punct de vedere legal. Judecătorii au subliniat că procurorii delegați la Parchetul European sunt remunerați în baza unui contract distinct, încheiat cu instituția europeană, iar drepturile lor financiare nu fac parte din sistemul național de salarizare. Astfel, instanța a concluzionat că diferențele salariale nu constituie o discriminare în sens legal și nu pot fi obligate prin hotărâre judecătorească.

Acest caz aduce în discuție problema coerenței sistemului de salarizare în cadrul magistraților și procurorilor din România, în contextul integrării europene și al colaborării cu instituțiile europene. Există riscul ca diferențele de remunerație să afecteze motivația și retenția personalului calificat, dar și percepția publică asupra echității în sistemul judiciar.

Procurorii care au formulat cererea au anunțat deja intenția de a contesta decizia Tribunalului Iași în instanța superioară. În paralel, cazul poate genera discuții la nivel legislativ și executiv cu privire la o eventuală corelare a salarizării în sistemul național cu standardele europene, pentru a evita tensiuni și nemulțumiri în rândul magistraților.