Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a publicat analiza privind reducerea posturilor din administrația publică locală, unul dintre cele mai așteptate și controversate capitole din „Pachetul 2” de reforme.
Documentul, realizat pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și de prefecturi, propune două scenarii: reducerea cu 10% și, respectiv, cu 15% a posturilor ocupate, echivalent cu diminuarea a 40% – 45% din numărul maxim de posturi prevăzute de O.U.G. nr. 63/2010.
Iașul, în Top 10 la nivel național
Conform simulărilor, județul Iași se numără printre cele mai afectate la nivel național. În scenariul reducerii cu 40%, administrația locală ar trebui să renunțe la 439 de angajați, adică aproximativ 11% din personalul actual.
Astfel, Iașul intră în Top 10 județe cu cele mai mari disponibilizări, după Prahova (724), București (709), Argeș (649) și Suceava (627).
Primăria Municipiului Iași, prima pe lista reducerilor
Cea mai afectată instituție va fi Primăria Municipiului Iași, care ar trebui să renunțe la 25 de posturi. Urmează municipiile și orașele din județ:
Singura excepție este Hârlăul, unde nu se prevede nicio reducere.
Comunele mari, sub presiune
Cele mai mari pierderi se vor înregistra în comunele cu populație numeroasă:
-
Holboca – 20 de posturi,
-
Erbiceni – 15,
-
Ciurea și Mogoșești – câte 13,
-
Comarna – 12,
-
Belcești, Rediu, Vânători și Gropnița – câte 11,
-
Românești și Ruginoasa – câte 10,
-
Sinești – 9.
Aceste reduceri ridică întrebări privind capacitatea administrațiilor locale de a răspunde nevoilor crescânde ale comunităților, mai ales în zonele periurbane unde populația reală este în creștere.
Situații paradoxale: comune care ar putea angaja
În timp ce unele administrații se pregătesc de tăieri masive, alte localități ar putea chiar să facă angajări. Scânteia ar avea nevoie de 23 de noi posturi, Hârlăul și Aroneanu de câte 9, Ciohorăni de 7, iar Țibana, Brăești, Andrieșeni și Cozmești de câte 6. Alte comune, precum Plugari, Deleni, Tomești și Dolhești, ar putea angaja 5 persoane fiecare.
Aceste discrepanțe sunt explicate prin raportarea la numărul de locuitori oficiali, însă realitatea din teren arată altfel. În multe localități, mii de persoane figurează în continuare cu domiciliul, deși trăiesc în străinătate de ani de zile.
Presiunea premierului pentru reducerea cu 40%
Premierul Ilie Bolojan a declarat că o reducere sub 25% nu ar avea efecte reale, insistând asupra aplicării pragului de 40% și, în unele cazuri, chiar 45%.
„Multe primării nu pot suporta cheltuielile de personal din veniturile proprii. Reforma nu mai poate fi amânată, pentru că dezechilibrele bugetare cresc”, a explicat șeful Guvernului.
Între eficiență și riscul blocajelor administrative
Aplicarea măsurilor ar aduce o reașezare profundă a aparatului administrativ. Pe de o parte, s-ar reduce birocrația și costurile salariale. Pe de altă parte, se pune problema capacității reale a administrațiilor locale de a gestiona serviciile publice, în special în comunele mari, unde presiunea pe infrastructură și servicii este în creștere.
În același timp, paradoxul comunelor mici care pot angaja ridică semne de întrebare privind criteriile de eficiență și adaptarea reformei la specificul local. Aplicarea uniformă a unor norme bazate exclusiv pe date statistice riscă să creeze dezechilibre și să alimenteze noi tensiuni între administrațiile locale și Guvern.
