Renovarea Spitalului de Recuperare din Iași: O epopee administrativă și financiară costisitoare

Modernizarea energetică a spitalului, începută în 2016, a fost finalizată abia la finalul anului 2024. De la proiectare până la execuție, întârzierile și erorile administrative au transformat o investiție simplă de 3 milioane de euro într-un cost final de 8 milioane de euro, cu o contribuție majoritară din bugetul local

Un proiect simplu, complicat de administrație

Modernizarea Spitalului de Recuperare din Iași a debutat în 2016, cu obiective clare și o finanțare substanțială din fonduri europene, relatează ReporterIS. Planul inițial prevedea lucrări precum aplicarea vatei bazaltice pe fațade, izolarea planșeelor, montarea a nouă pompe aer-apă și înlocuirea geamurilor. Valoarea estimată a proiectului era de aproximativ 14,2 milioane lei (fără TVA), din care 10 milioane lei erau acoperiți prin fonduri europene. Restul urma să fie finanțat de la bugetul local.

Cu toate acestea, ceea ce trebuia să fie un proces rapid și eficient s-a transformat într-o epopee de nouă ani. Proiectul a fost blocat de erori de proiectare, licitații contestate, înlocuiri repetate ale constructorilor și escaladarea costurilor.

Întârzieri cauzate de managementul defectuos
De-a lungul anilor, documentația tehnică a fost revizuită de nu mai puțin de 7 ori. Aceste modificări au fost aprobate într-un Consiliu Local condus de primarul Mihai Chirica, care a fost criticat pentru lipsa de claritate și decizii ineficiente. Prima licitație, organizată în 2019, a fost câștigată de o firmă italiană fără experiență semnificativă și cu o cifră de afaceri nesemnificativă. Firma a abandonat lucrările după doar 8 luni, lăsând proiectul în aer și forțand administrația locală să organizeze o nouă licitație.

Întârzierile au fost agravate de birocrația excesivă și de lipsa unei strategii clare de gestionare a proiectului. Din cauza acestor blocaje, lucrările efective au fost reluate abia în 2021.

Inflația și costurile neprevăzute au triplat investiția
În perioada întârzierilor, costurile materialelor de construcții au crescut exponențial. De la valoarea inițială de 14,2 milioane lei, proiectul a ajuns să coste peste 33 de milioane lei (fără TVA). Fondurile europene au rămas la nivelul inițial, de 10 milioane lei, ceea ce a însemnat că bugetul local a trebuit să suporte diferența. Această contribuție suplimentară, de aproximativ 30 de milioane lei, a provocat indignare în rândul cetățenilor.

Un alt factor care a contribuit la creșterea costurilor a fost lipsa de coordonare dintre administrație și constructori. Fiecare întârziere a generat penalități contractuale, iar unele lucrări deja realizate au trebuit refăcute din cauza nerespectării standardelor tehnice.

Finalizarea și lecțiile rămase
Deși proiectul a fost finalizat în cele din urmă în decembrie 2024, acesta a devenit un exemplu grăitor al ineficienței administrative. Spitalul de Recuperare beneficiază acum de o izolație termică modernă și de un sistem de pompe de caldură care ar trebui să reducă semnificativ costurile energetice. Cu toate acestea, procesul lung și costisitor a diminuat încerederea publicului în capacitatea autorităților locale de a gestiona eficient proiectele de infrastructură.

Primarul Mihai Chirica a declarat că „sunt bucuros că am reușit să finalizăm acest proiect important pentru comunitate”, dar criticii afirmă că bucuria vine prea târziu, în condițiile în care banii publici ar fi putut fi folosiți mai eficient.

Această epopee administrativă lasă în urmă multe lecții pentru viitor, cele mai importante fiind necesitatea unei planificări riguroase, a unui management transparent și a evitării erorilor în faza de licitații. Experiența Spitalului de Recuperare din Iași ar trebui să fie un avertisment pentru toate administrațiile locale din România.