Reorganizare profundă în educația ieșeană: peste 600 de norme didactice dispar, iar rețeaua școlară intră într-o nouă etapă structurală

Sistemul de învățământ din județul Iași se pregătește pentru una dintre cele mai ample restructurări din ultimul deceniu, în contextul pregătirii anului școlar 2025–2026

Reducerea numărului de elevi, aplicarea unor măsuri fiscal-bugetare la nivel național și reformarea rețelei școlare converg către o transformare masivă, ale cărei efecte se vor resimți atât în resursa umană, cât și în funcționarea instituțiilor de învățământ.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației și Cercetării, transmise la solicitarea deputatului ieșean Silviu Gurlui, județul Iași va opera în noul an școlar cu 631,64 norme didactice mai puțin față de perioada precedentă. Diminuarea este una severă: la categoria „Norme de bază”, minusul este de 146,11, la „Norme plătite cu ora” scăderea ajunge la 442,86, iar numărul normelor aferente cadrelor fără studii corespunzătoare se reduce de la 117,76 la 75,09.

Cea mai vizibilă consecință este contracția masivă a normelor plătite cu ora, mecanism care asigura suplimentarea veniturilor pentru sute de profesori. Eliminarea acestor ore afectează în mod direct atractivitatea profesiei, mai ales pentru tinerii absolvenți și suplinitorii care nu au acces la posturi titularizabile. Sindicatele susțin că, pe fondul scăderii salariilor reale din sectorul public, tot mai puțini tineri aleg o carieră în sistemul educațional.

În paralel, valul de pensionări din județ amplifică presiunea asupra resursei umane. De la 1 septembrie, 349 de cadre didactice titulare devin eligibile pentru pensionare, ceea ce deschide un nou ciclu de concursuri, dar și o perioadă de vulnerabilitate pentru multe școli. În comunitățile rurale, riscul de a rămâne fără profesori calificați la discipline precum matematică, fizică, limbi moderne sau educație tehnologică este semnificativ.

Transformările afectează și structura administrativă a rețelei școlare. Conform Ordinului MEC nr. 5197/2025, 1.098 de unități de învățământ cu personalitate juridică vor fi reorganizate la nivel național în anul școlar 2025–2026, dintre care 906 în mediul urban. Reorganizarea se realizează prin fuziuni, absorbții, contopiri sau arondări ale unor structuri mai mici către instituții cu capacitate administrativă superioară. Deși autoritățile susțin că elevii nu vor fi nevoiți să-și schimbe școala, iar procesul vizează în principal eficientizarea gestiunii administrative, sindicatele și o parte dintre experți avertizează asupra impactului în comunitățile defavorizate, unde distanțele mari către școlile de arondare pot crea dificultăți suplimentare.

Inspectoratele școlare au fost obligate să respecte criterii precum eficiența folosirii fondurilor publice, respectarea efectivelor minime de elevi pe clasă, calitatea actului educațional conform rapoartelor ARACIP și menținerea filierelor liceale. În mediul rural, numeroase școli funcționau cu clase sub pragul legal, cu 7–10 elevi, ceea ce a generat costuri administrative care depășeau cu mult finanțarea de bază.

Specialiștii vorbesc despre o perioadă în care mobilitatea profesorilor între școli va crește semnificativ, la fel și numărul suplinitorilor necalificați în zonele izolate. Normele cadrelor rămase riscă să se încarce excesiv, cu efecte asupra oboselii profesionale și chiar asupra stabilității personalului.

Totuși, reorganizarea poate deschide și perspective pozitive. Eficientizarea costurilor ar putea permite investiții mai consistente în digitalizare, modernizarea laboratoarelor și dotarea școlilor. În același timp, comasarea structurilor ar putea oferi elevilor acces la un portofoliu mai larg de specializări și la profesori calificați, iar școlile mai mari s-ar putea transforma în centre educaționale comunitare.

Educația ieșeană traversează astfel o perioadă de reorganizare accelerată, generată de realități demografice, economice și legislative. În paralel cu reformele administrative, părinții și cadrele didactice solicită garanții ferme că aceste modificări nu vor compromite calitatea actului educațional și că promisiunile de modernizare nu vor rămâne doar la nivelul documentelor oficiale.