Se caută CONSULTANT pentru PROIECTUL de REABILITARE a Bibliotecii Centrale Universitare

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi caută consultanţi pentru proiectul privind reabilitarea şi restaurarea clădirii

Recent, a fost demarată procedura de selecţie de oferte pentru servicii de consultanţă pentru managementul execuţiei proiectului Restaurare şi Reabilitare a clădirii monument istoric Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi.

Data limită de depunere a ofertelor este 29 aprilie, iar câştigătorul va fi anunţat pe 2 mai.

Un proiect autorizat în cursul lunii martie de către Primărie Iaşi vizează Biblioteca Centrală Universitară.

“Proiectul propune îmbunătăţiri funcţionale ale construcţiei C1 – corp monument istoric şi corp extindere – constând în: restaurare acoperiş şi structură şarpantă, realizarea unui sistem de desfumare a subsolului, execuţie sistem de supraveghere video, refacerea sistemului de reglare termică a Aulei la corpul monument istoric şi respectiv – refacerea terasei şi realizarea unui sistem de supraveghere video la corpul extindere”, se precizează în autorizaţia 143/2022.

De asemenea, proiectul prevede lucrări de reparaţii structurale a fisurilor existente sau a celor care pot apărea după decopertarea tencuielilor, conform, apix, în pereţii structurali de zidărie sau în planşee.

Scurt istoric

Însumând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domneşti (cea mai veche, de pe la 1640, fiinţând la Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi se bucură de continuitate şi stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, schimbându-şi în timp doar denumirea: Biblioteca Universităţii, Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Centrală.

În cursul unei neîntrerupte evoluţii de peste un secol şi jumătate, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” a fost nevoită să-şi închidă în mai multe rânduri porţile, fie din pricina lipsei de spaţiu (în 1859), fie a cutremurului din 1940 sau a războiului (în 1944), a avut fondurile de publicaţii risipite sau reduse de calamităţi (în cele două războaie mondiale, în timpul crizei economice din 1929-1932, în incendiul din martie 1932).

În 1860, prin înfiinţarea la Iaşi a primei universităţi din ţară, din bibliotecă a Academiei Mihăilene devine Bibliotecă Universitară, apoi Centrală şi Publică în 1864, din nou Universitară în 1916.

A funcţionat în clădirea Academiei Mihăilene (astăzi distrusă, între 1835-1860), în Universitatea veche (actuala Universitate de Medicină şi Farmacie, până în 1897), în Universitatea nouă (actualmente sală de studiu a Bibliotecii Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”), pentru ca după al doilea război mondial să se mute în clădirea Bibliotecii Fundaţiunii „Regele Ferdinand I„, ale cărei fonduri le înglobează.

Aceasta din urmă a fost construită între anii 1930-1934 de inginerul Emil Prager, după planurile arhitectului Constantin Jotzu. Interiorul acestui edificiu este lucrat în marmură de Carrara şi mozaic veneţian, iar exteriorul este împodobit cu impresionante coloane în stil ionic, pilaştri neodorici, mici frontoane triunghiulare şi medalioane cu personalităţi marcante ale culturii naţionale.

Inestimabilele manuscrise, incunabule, cărţi vechi şi rare, unele purtând semnături ilustre (B.P. Hasdeu, M. Eminescu – care au fost şi directori ai instituţiei, I. Creangă, Şt. Procopiu ş.a.), provin în principal din biblioteci mănăstireşti şi particulare (C. Hurmuzachi, B.P. Hasdeu, Mihail Sturdza, L. Steege, V. Adamachi, Titu Maiorescu, Paul de Gore, Iorgu Iordan etc.), care au intrat în patrimoniul nostru conform legii, prin donaţii sau cumpărătură.