Steagul de luptă al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, datat în anul 1500 și aflat în colecția Muzeului Național de Istorie a României, va fi expus la Palatul Culturii din Iași, în perioada 4–30 octombrie 2026
Expoziția „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței” este organizată în deschiderea Festivalului SACRUM. Iași Art Festival și aduce în atenția publicului una dintre cele mai importante mărturii materiale asociate domnitorului Moldovei.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 4–30 octombrie 2026, la Palatul Culturii – Muzeul de Istorie a Moldovei, și propune o incursiune în istoria și patrimoniul legate de figura Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Vernisajul este programat duminică, 4 octombrie, de la ora 13.00. La eveniment vor lua cuvântul prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, dr. habil. Senica Țurcanu, dr. Cornel Constantin Ilie, managerul Muzeului Național de Istorie a României, și dr. Alexandru Constantin Chituță, managerul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Evenimentul expozițional beneficiază și de colaborarea dr. Cristiana Tătaru.
Un obiect legat de daniile lui Ștefan cel Mare la Muntele Athos
Steagul de luptă expus la Iași are o istorie strâns legată de relația lui Ștefan cel Mare cu Muntele Athos și, în special, cu Mănăstirea Zografu, cu hramul „Sfântul Gheorghe”.
Potrivit mărturiilor istorice și cercetărilor citate în prezentarea expoziției, domnitorul Moldovei a făcut numeroase danii către mănăstirile athonite. Mănăstirea Zografu, pe care Ștefan cel Mare o numea „mănăstirea domniei mele”, s-a numărat printre principalii beneficiari ai acestora.
Ajunsă în ruină în secolul al XV-lea, mănăstirea a fost rectitorită aproape integral de domnitorul Moldovei în perioada 1466–1502. Legătura cu Ștefan cel Mare este vizibilă și astăzi în ansamblul monastic și în construcțiile asociate acestuia.
Printre mărturiile păstrate se află și o inscripție în slavonă, care menționează construirea unui depozit pentru corăbii. Textul, mutat ulterior de pe clădirea arsanalei în interiorul turnului acesteia, consemnează contribuția domnitorului la dezvoltarea complexului de la Zografu.
Cum arată steagul atribuit lui Ștefan cel Mare
Drapelul are dimensiunile de aproximativ 1,2 × 0,9 metri. Fundalul original era roșu, iar după intervențiile de conservare steagul a fost aplicat pe o stofă de catifea de culoare vișinie.
Elementul central al piesei este reprezentarea Sfântului Gheorghe, brodată artistic pe atlas roșu cu fire de aur, argint și mătase în nuanțe de alb, verde și roșu.
Sfântul Gheorghe este înfățișat șezând pe tron și învingând balaurul. În reprezentare apar, de asemenea, doi îngeri care îi aduc o sabie și un scut și îi așază pe cap o coroană împodobită cu pietre prețioase.
Imaginea Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al Mănăstirii Zografu, conferă piesei o puternică dimensiune religioasă, dar și simbolică, în contextul epocii lui Ștefan cel Mare.
De la Muntele Athos la tezaurul României
Steagul s-a aflat la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos până în perioada interbelică, când a fost restituit statului român.
Ulterior, piesa a intrat în tezaurul României și a ajuns în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, instituție din a cărei colecție provine și pentru expoziția organizată la Iași.
Prezența sa la Palatul Culturii reprezintă astfel o ocazie rară pentru publicul ieșean de a vedea direct un obiect cu o valoare istorică și patrimonială deosebită, asociat uneia dintre cele mai importante personalități ale istoriei Moldovei.
Documentul descoperit în statuia lui Ștefan cel Mare, printre piesele expoziției
Expoziția nu se limitează însă la steagul de luptă. Publicul va putea vedea și o serie de machete, precum și documentul descoperit în acest an în interiorul statuii lui Ștefan cel Mare din fața Palatului Culturii.
Alături de acestea, vor fi prezentate și alte piese și mărturii istorice, reunite într-un demers expozițional dedicat personalității, epocii și moștenirii voievodului.
Prin reunirea acestor obiecte într-un singur spațiu, expoziția „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței” propune o perspectivă asupra domniei lui Ștefan cel Mare prin intermediul unor vestigii care păstrează legătura directă cu epoca sa și cu memoria construită în jurul acesteia.
Organizată în deschiderea Festivalului SACRUM. Iași Art Festival, expoziția va rămâne deschisă la Palatul Culturii în perioada 4–30 octombrie 2026.
