Ulterior participării la ediția din 2025 a Conferinței Multidisciplinare a Spitalului Clinic Militar de Urgență „Dr. I. Czihac” din Iași, colonel‑medic Aurelian Corneliu Moraru, fost Comandant al instituției, a prezentat idei detaliate despre importanța colaborării interdisciplinare în cadrul sistemului național de urgență, despre documentele strategice elaborate la nivel național și despre lecțiile istorice care au stat la baza reformelor și modernizării instituțiilor românești.
Moraru a evidențiat modul în care experiența și profesionalismul fiecărui membru al echipei contribuie la eficiența răspunsului în situații critice, dar și relevanța integrării lecțiilor domnitorului Grigore Alexandru Ghica în dezvoltarea sistemului românesc de urgență.
El a subliniat că succesul în gestionarea situațiilor de criză nu depinde doar de intervențiile individuale, ci de coordonarea eficientă a echipelor multidisciplinare, de asumarea responsabilităților și de instruirea continuă a personalului la toate nivelurile.
Documentul strategic – fundamentul răspunsului național
Redactarea unui document strategic pentru răspunsul la evenimente cu victime multiple nu este un proces simplu. Aurelian Moraru explică:
„Este o activitate de echipă, care necesită consultarea unui număr foarte mare de resurse, parteneri, experți din domenii conexe – de la juriști și logistică medicală, la medici legiști, pediatri, experți în etică medicală și apărare CBRN.”
Fiecare categorie profesională trebuie să își regândească locul și rolul astfel încât să contribuie eficient la revenirea la normalitate după o criză. Adoptarea documentului nu este punctul final: acesta trebuie să rămână un document viu, actualizat permanent, urmat de planuri de acțiune la nivel local, județean și regional, și de asumarea formală și personală a responsabilităților.
Medicul subliniază că procesul de elaborare este un exercițiu de reflecție și colaborare continuă, similar cu modul în care funcționează sistemul românesc de urgență în practică.
Exercițiile practice – laboratorul real al performanței
Participarea activă la exerciții practice este crucială pentru pregătirea personalului. În cadrul conferinței, echipele Inspectoratului pentru Situații de Urgență Iași au demonstrat modul în care:
-
Peste 30 de pompieri, ambulanțieri, paramedici și specialiști în decontaminare colaborează cu personalul medical pentru triaj și evacuarea victimelor;
-
Fiecare funcție are cel puțin două alternative de încadrare, în funcție de competențe și abilități;
-
Încrederea în colegii de echipă este la fel de importantă ca încrederea în propriile abilități;
-
Observarea atentă a elementelor clinice ale fiecărui pacient oferă indicii esențiale pentru gestionarea cazurilor viitoare.
Aurelian Corneliu Moraru, care a lucrat la Direcția medicală a Ministerului Apărării Naționale ca ofițer medic specialist
pentru servicii de sănătate, accentuează:
„Nu sunteți singuri; observați cine se află în dreapta sau stânga dvs. și urmăriți efectele. Succesul implementării unei reforme se bazează pe capacitatea echipei de a genera un curent de opinie pozitiv și de a răspunde eficient provocărilor.”
Exercițiile practice sunt o modalitate de pregătire continuă, care stimulează sinergia între abilitățile individuale și cele colective, contribuind la consolidarea strategiei naționale de răspuns la situații de criză.
Sistemul românesc de urgență – performanță și recunoaștere internațională
România se remarcă printr-un sistem integrat, coordonat și multigenerațional, dezvoltat organic odată cu modernizarea societății. SMURD a aniversat 35 de ani de activitate, iar expertiza sa este solicitată frecvent de organizații europene și internaționale.
„În ciuda criticilor neconstructive și a gestionării multicentrice, acest demers integrat se dovedește a fi osatura protecției civile europene și NATO.”
Caracteristicile definitorii ale performanței sistemului românesc includ:
-
Integrare funcțională și coordonare centralizată;
-
Alocarea constantă de resurse umane și materiale;
-
Instruirea continuă a personalului de toate nivelurile;
-
Colaborarea între Sistemul de Protecție Civilă și sistemul de urgență prespitalicesc.
Această structură a permis României să dezvolte un sistem unic prin eficiență și adaptabilitate, capabil să gestioneze rapid și coerent orice eveniment major.
Lecțiile istoriei – domnitorul Grigore Alexandru Ghica
Moraru atrage atenția asupra continuității reformelor prin exemplul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, ultimul domn al Moldovei, care a inițiat reforme sociale și instituționale îndrăznețe:
-
Abolirea cenzurii;
-
Înființarea unităților medicale specializate și a maternității;
-
Crearea Școlii de ingineri de drumuri și construcții;
-
Organizarea Jandarmeriei, instituție de pace interioară, dar pregătită pentru situații complexe;
-
Reformele sociale privind abolirea robiei țiganilor.
„Ghica a arătat că succesul unei reforme depinde de oameni și de echipă, de asumarea responsabilității fiecăruia și de capacitatea instituțiilor de a se adapta la schimbări.”
Astfel, valorile istorice ale responsabilității, colaborării și adaptabilității se regăsesc în sistemul modern de urgență românesc, demonstrând continuitatea progresului și relevanța lecțiilor trecutului pentru performanța actuală.
În discuția purtată cu redacția News Moldova, dr. Moraru a rezumat în câteva cuvinte esența întregii sale viziuni:
„Cred că e important ca fiecare generație de profesioniști să știe că sistemul acesta s-a construit cu efort și continuitate. Nu începe nimic cu noi înșine. Trebuie doar să ducem mai departe ceea ce alții au făcut cu viziune.”
Compararea cu sistemele europene
Spre deosebire de multe state europene, România beneficiază de un sistem integrat funcțional și centralizat, care permite coordonarea rapidă a resurselor și intervenția eficientă în situații critice. Experții recunosc că experiența SMURD și structura coordonată a Inspectoratelor pentru Situații de Urgență fac ca România să fie un model de bune practici în Europa și în cadrul NATO.
Această performanță este rezultatul:
-
Dezvoltării organice și multigeneraționale a sistemului;
-
Colaborării între diferite specializări și discipline;
-
Planificării strategice și a exercițiilor practice constante.
Concluzie
Discursul nerostit al lui Aurelian Corneliu Moraru transmite un mesaj clar: succesul în gestionarea situațiilor de urgență nu depinde doar de intervenția individuală, ci de eficiența și coeziunea echipelor multidisciplinare.
Moraru subliniază:
-
Pregătirea continuă și exercițiile practice sunt fundamentale pentru adaptarea rapidă la criză;
-
Încrederea reciprocă și asumarea responsabilităților sunt elemente cheie ale succesului;
-
Lecțiile istoriei, precum reformele domnitorului Ghica, rămân relevante și inspiră structura modernă a sistemului de urgență;
-
Continuarea acestui demers implică implicarea fiecărui membru al echipei și actualizarea permanentă a procedurilor și documentelor strategice.
„Succesul unei reforme, indiferent de natura și dimensiunea acesteia, rezidă în capacitatea celor care doresc ca această reformă să genereze un curent de opinie pozitiv în mintea fiecăruia dintre cei care trebuie să răspundă eficient și eficace provocărilor momentului.”
Astfel, sistemul românesc de urgență, prin profesionalism, coordonare și lecții istorice integrate, se dovedește un model de excelență, recunoscut în Europa și la nivel internațional.
