fbpx
Connect with us

Boicotul austriac în problema Schengen, desființat de argumentele a doi cercetători de la un prestigios institut din Viena

boicotul-austriac-in-problema-schengen,-desfiintat-de-argumentele-a-doi-cercetatori-de-la-un-prestigios-institut-din-viena

International

Boicotul austriac în problema Schengen, desființat de argumentele a doi cercetători de la un prestigios institut din Viena


cove scaled - Moldova Invest

Sophia Beiter și Sebastian Schäffer, de la Institute for the Danube Region and Central Europe, afirmă, într-un comunicat din Die PRESSE: ”Veto-ul austriac împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este lipsit de viziune”

În contextul actual al situației politice globale, poate părea neobișnuit să considerăm aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen drept una dintre cele mai grave probleme ale zilelor noastre. În lumina provocărilor complexe cu care ne confruntăm – cum ar fi pandemia, conflictele armate sau inflația – această chestiune poate părea destul de simplă: ambele țări au îndeplinit criteriile de aderare încă din 2011, însă aderarea lor la zona Schengen a eșuat din cauza opoziției exprimate de guvernul de la Viena, arată cei cercetători.

Într-o chestiune de asemenea importanță ca protejarea frontierelor externe, suveranitatea națională poate fi, fără îndoială, considerată esențială. Cu toate acestea, exact acest element lipsește în actuala problemă – și anume, o frontieră externă. Austria se învecinează cu state membre ale Acordului Schengen

Argumentele privind numărul ridicat de cereri de azil, prezentate de Viena către Sofia și București ca motiv pentru obiecție, nu au fost într-adevăr convingătoare anul trecut, dat fiind că Croația a fost acceptată în spațiul Schengen cu aceleași premise. În comparație cu anul 2022, cererile de azil au înregistrat o scădere de 40%, iar conform ambasadei României, doar 2% din solicitanții de azil din Austria tranzitează prin România.

F WVwJyWEAACVKn - Moldova Invest

La Viena, folosirea defecțiunilor din sistemul Schengen este argumentată pentru menținerea dreptului de veto. În cadrul unui eveniment organizat de Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM), în discuția despre viitorul spațiului Schengen, Georg Stillfried, șeful unei secții din Ministerul de Externe, a evidențiat că unsprezece dintre cele 27 de state participante (Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein, care nu sunt membre UE, fiind și ele implicate, în timp ce Cipru și Irlanda, membre UE, nu) au reintrodus controale la frontierele interne. Cu toate acestea, ele nu pot fi comparate cu măsurile aplicate la frontierele externe. În cadrul aceluiași eveniment, ambasadorul român Emil Hurezeanu a sugerat că țara sa ar trebui să fie inclusă în acordul Schengen, iar controalele la frontierele interne ar putea fi implementate imediat după aderare.

Cu toate acestea, realitatea de la frontierele externe ale spațiului Schengen prezintă probleme mai grave. Ambasadorul bulgar Desislava Naydenova-Gospodinova a menționat în timpul discuției de la IDM că, în medie, camioanele așteaptă șase ore la frontiera româno-bulgară, în timp ce între Austria Superioară și Bavaria durata așteptării este de 20 de minute. Această situație nu afectează doar mediul înconjurător, ci generează și costuri suplimentare, majorând prețurile mărfurilor.

Blocarea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen prin intermediul veto-ului este lipsită de viziune din mai multe motive

Relațiile economice solide dintre Austria și cele două țări de la Marea Neagră vor fi inutil afectate. Acest lucru reprezintă și opinia exprimată de Camera de Comerț și Industrie a Austriei (WKÖ) pe propriul său site. Mai mult, începând cu anul 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE. OMV este implicată și în proiectul „Neptun Deep”. În cazul în care tensiunile diplomatice persistă, aceste proiecte ar putea fi puse sub semnul întrebării.

Ei continuă să discute și chiar glumesc unul cu celălalt, însă persistând blocada, există amenințarea unor consecințe care depășesc sfera economică. Euroscepticismul și frustrarea, mai ales printre tinerii alegători, ar putea alimenta o nouă ascensiune a partidelor populiste la următoarele alegeri europene din anul viitor. În plus, atât Austria, cât și România vor avea alegeri la nivel național în 2024


Citește articolul integral pe Moldova Invest


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in International

Revista economică Moldova Invest, nr.5

- citeste versiunea e-paper -

Advertisement
Advertisement

Forumul Economic Regional Moldova – Iasi, mai 2023

Trending

Advertisement

Echipa News Moldova

Advertisement
To Top