Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: ”Pentru a instaura un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice portul vizibil, la locul de muncă, al oricărui semn ce indică convingerile filosofice sau religioase”

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis marți că o administrație publică poate institui interdicția purtării însemnelor religioase, cum ar fi vălul islamic, în locurile de muncă, inclusiv pentru angajații care nu interacționează direct cu publicul

Această decizie stabilește că pentru a menține un mediu administrativ complet neutru, o administrație publică poate impune interdicția purtării vizibile la locul de muncă a oricărui simbol care indică convingeri religioase sau filozofice.

Aceasta este prima decizie a CJUE referitoare la serviciul public, deși Curtea s-a pronunțat anterior în mai multe cazuri privind interdicția vălului islamic impusă de angajatori privați.

Decizia CJUE a fost emisă în contextul în care comuna belgiană Ans a interzis în 2021 unei angajate să poarte văl islamic la locul de muncă, chiar dacă aceasta nu avea în mod obișnuit contact direct cu publicul. Mai târziu, administrația comunală a modificat regulamentul intern pentru a impune tuturor angajaților săi respectarea unei neutralități strict aparținând serviciului public, interzicând „orice formă de prozelitism” și „afisarea oricărui semn evident” de apartenență ideologică sau religioasă, inclusiv în cazul angajaților care nu interacționează cu publicul.

Angajata în cauză a contestat această decizie în justiție, susținând că este discriminatorie și încalcă libertatea sa religioasă. CJUE, sesizată de tribunalul de muncă din Liege, a decis că politica de neutralitate strictă impusă de o administrație publică angajaților săi poate fi considerată ca având un scop legitim.

Curtea a menționat că fiecare stat membru și orice entitate infrastatală are o anumită libertate în definirea neutralității serviciului public la locul de muncă, având în vedere propriul său context. Totuși, această decizie trebuie să fie coerentă și sistematică, iar măsurile luate pentru a atinge acest obiectiv trebuie să fie proporționale și necesare strict. Este responsabilitatea instanțelor naționale să verifice respectarea acestor cerințe

În precedentul din martie 2017, CJUE a decis în două cazuri din Belgia și Franța, legate de femei musulmane concediate pentru că au refuzat să renunțe la văl, că regulamentul intern al unei companii poate, în anumite condiții, să prevadă interzicerea purtării vizibile a însemnelor religioase sau politice.