International
Drona prăbușită în Republica Moldova, după traversarea României: fragmente similare unei „Gheran” și bile metalice în crater
autor
Noile constatări se bazează pe examinarea fragmentelor recuperate de la locul prăbușirii și oferă informații suplimentare despre caracteristicile tehnice ale aparatului și încărcătura pe care acesta o transporta.
Potrivit Poliției Republicii Moldova, drona avea un sistem de propulsie turbo-reactiv, iar fragmentele recuperate prezintă caracteristici similare unui aparat de tip „Gheran”, utilizat de Rusia în războiul din Ucraina.
Un alt indiciu important a fost descoperit în craterul format în urma exploziei: bile metalice, descrise de autorități drept „elemente de nimicire”.
Cercetările au fost desfășurate de specialiștii secției tehnico-explozive din cadrul Poliției Republicii Moldova în zona în care aparatul s-a prăbușit.
În urma examinării, experții au recuperat fragmente ale dronei și au stabilit că aceasta dispunea de un sistem de propulsie turbo-reactiv.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției, citat de MOLDPRES, fragmentele prezintă „caracteristici similare unui aparat de tip Gheran”.
Autoritățile de la Chișinău nu au confirmat însă definitiv modelul exact al dronei. Formularea privind caracteristicile similare indică faptul că identificarea aparatului continuă, iar concluziile finale urmează să fie stabilite în urma examinării tuturor fragmentelor și probelor recuperate.
Informația este relevantă și în raport cu primele date prezentate după incident. Marți seară, Ministerul Apărării al Republicii Moldova anunțase că, potrivit informațiilor preliminare, aparatul era de tip Shahed. Examinarea ulterioară a resturilor a adus însă indicii privind caracteristicile unui aparat de tip „Gheran”.
Cea mai importantă informație nouă privind încărcătura dronei vine din analiza craterului format la impact.
Specialiștii au descoperit în interiorul acestuia bile metalice, pe care Poliția Republicii Moldova le-a descris drept „elemente de nimicire”.
Drona a explodat în momentul în care a lovit solul, iar deflagrația a produs un crater de dimensiuni considerabile. Prezența bilelor metalice constituie un indiciu important pentru stabilirea configurației încărcăturii transportate de aparat.
Cu toate acestea, autoritățile nu au stabilit încă definitiv natura și caracteristicile încărcăturii explozive.
Cercetările continuă pentru determinarea cu exactitate a tipului și masei încărcăturii explozive aflate la bordul dronei.
Explozia a fost urmată de izbucnirea a patru focare de incendiu într-un lan de floarea-soarelui.
Zona din extravilanul satului Mihăilenii Vechi a fost securizată pentru desfășurarea cercetărilor tehnico-explozive. Autoritățile moldovene au precizat că în urma incidentului nu au fost înregistrate victime.
Specialiștii au continuat recuperarea fragmentelor și examinarea terenului pentru identificarea tuturor elementelor care ar putea contribui la stabilirea tipului aparatului și a încărcăturii acestuia.
Prăbușirea din raionul Rîșcani a avut loc după ce aceeași dronă a traversat spațiul aerian al României.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, ținta aeriană a fost detectată inițial la ora 16:33, la vest de Chișinău, în timp ce se deplasa spre vest.
La ora 16:37, aparatul a pătruns în spațiul aerian românesc, la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Iași.
Două aeronave F-18 spaniole au decolat la ora 16:39 de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situației.
Drona și-a continuat deplasarea spre vest, iar la ora 16:48 era localizată la aproximativ 18 kilometri nord de Roman. Pe fondul evoluției aparatului, autoritățile române au transmis succesiv mesaje RO-Alert în mai multe județe din regiunea Moldovei.
La ora 17:02, contactul radar cu ținta a fost pierdut în zona de limită dintre județele Iași și Botoșani. Șase minute mai târziu, la ora 17:08, aceeași țintă a fost detectată din nou în spațiul aerian al Republicii Moldova.
Ulterior, autoritățile au stabilit că aparatul s-a prăbușit în zona localității Mihăilenii Vechi, la aproximativ 25 de kilometri est de frontiera României.
Noile informații furnizate de autoritățile de la Chișinău permit conturarea unui profil mai precis al aparatului, fără a reprezenta însă o identificare definitivă.
Până în acest moment, cercetările indică faptul că drona:
Dronele din familia Shahed, de origine iraniană, au fost ulterior preluate și dezvoltate în variante produse de Rusia, printre acestea numărându-se aparate denumite „Gheran”, utilizate în mod repetat în atacurile asupra Ucrainei.
În cazul aparatului prăbușit în raionul Rîșcani, autoritățile moldovene continuă să analizeze probele pentru a stabili cu exactitate modelul dronei, configurația încărcăturii și caracteristicile tehnice ale acesteia.
Noile constatări privind propulsia turbo-reactivă și descoperirea bilelor metalice reprezintă, în acest moment, cele mai importante elemente rezultate din examinarea aparatului după prăbușire.





