Ce reprezintă “Spațiul Schengen”?

S-a discutat foarte mult și continuă să se discute despre accesul României în zona de circulație liberă în Europa? Mai nou se caută și vinovați pentru un eventual eșec înregistrat de România în privința acestui demers. Desigur, politicienii români indică actori externi la capitolul vinovați.

Dar oare eurodeputații români au depus eforturi constante în vederea îndeplinirii acestui OBIECTIV DE ȚARĂ? Ministerul de Externe român prin costisitoarele misiuni diplomatice ale României a acționat pe baza unui plan etapizat fundamentat pe o strategie comună care să reunească toate energiile favorabile țării?

Serviciul de Informații Externe al României ce rol a jucat în tot acest demers?

Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.

Cadru general

Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier.

Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE. În același timp, Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii Europene (Regatul Unit până la data de 31 ianuarie 2020), au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen

Deşi principala concluzie a celor şase rapoarte de evaluare Schengen, încheiate în decembrie 2010, pentru termenul iniţial asumat – 27 martie 2011 – a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi era în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen, la 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen.

Comisia a instituit Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV), ca măsură tranzitorie pentru România şi Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia a continuat să evalueze evoluţia Bulgariei şi a României pentru dezvoltarea sistemelor administrative şi judiciare, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţiile aferente statutului de membru al UE şi să poată asigura aplicarea corectă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene, potrivit https://ec.europa.eu/.

La 16 septembrie 2011, Guvernul olandez a decis să blocheze aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

Ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, explicând anterior în parlamentul de la Haga că statele nu vor putea păzi frontierele externe ale UE şi că la nevoie va utiliza chiar şi un drept de veto la Bruxelles privind extinderea spaţiului Schengen. România şi Bulgaria sperau ca la 22 septembrie să se hotărască aderarea lor, în două etape, după ce, în lunile anterioare, cele două state reuşiseră, cu ajutorul preşedinţiei poloneze a UE, să schimbe poziţia intransigentă a altor ţări ca Franţa şi Germania, care legau aderarea la Schengen de aceeaşi problemă a corupţiei.

La 21 septembrie 2011, şi Guvernul finlandez a anunţat că a decis să se alăture Olandei în opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei în Schengen.

Pentru Finlanda este importantă şi încrederea că nu există corupţie în controlul la graniţe, nu doar criteriile tehnice în ceea ce priveşte extinderea spaţiului Schengen – a declarat ministrul finlandez de interne, Päivi Räsänen, la 22 septembrie, la Bruxelles, după reuniunea Consiliului JAI .

La 1 septembrie 2012, comisarul european pentru justiţie şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Viviane Reding, s-a referit într-un interviu acordat Le Monde, la recenta criză constituţională din România şi procedura de destituire a preşedintelui Traian Băsescu:

”Menţinem o supraveghere atentă după lupta politică teribilă din iulie şi august. (…) au putut fi gestionate derivele cele mai grave datorită Mecanismului de Control şi Verificare pe care l-am creat”. Referindu-se la aderarea României la spaţiul Schengen şi întrebată dacă acest proces este de actualitate, Viviane Reding a afirmat că nu ar fi surprinsă dacă statele membre ar decide o amânare.

La 5 decembrie 2013, ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat înainte de reuniunea Consiliului JAI că România şi Bulgaria au făcut progrese considerabile în privinţa reformelor monitorizate prin MCV, dar că acestea sunt insuficiente din perspectiva condiţiilor legale care să permită admiterea în spaţiul Schengen.

Astfel, România şi Bulgaria au prezentat o declaraţie comună în cadrul Consiliului de la Bruxelles, unde au precizat că vor solicita reluarea discuţiei în cadrul Consiliului în momentul în care este întrunită unanimitatea.

În decembrie 2017, Parlamentul European a adoptat din nou o rezoluţie prin care solicita admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie

La 10 ianuarie 2019, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a adresat în cadrul ceremoniei de lansare oficială a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, de la Ateneul Român, un apel către statele care blocau aderarea României la spaţiul Schengen, invitându-le să-şi modifice poziţia. Antonio Tajani a mulţumit României că a propus să primească migranţii care au debarcat în ţările de primă sosire şi a apreciat totodată că “principiul solidarităţii are legătură şi cu sprijinul acordat României pentru aderarea la spaţiul Schengen”.

La 2 iunie 2021, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la spaţiul Schengen a rămas un obiectiv politic major pentru România, deşi criza sanitară a afectat serios această zonă

La finele anului, şi premierul Nicolae Ciucă a ridicat la Bruxelles problema necesităţii unei decizii cât mai rapide referitoare la aderarea României la spaţiul Schengen şi “obiectivul foarte important pentru România” al finalizării MCV.

Comisia Europeană a reiterat la 24 mai 2022 recomandarea ca trei state membre ale UE – Croaţia, Bulgaria şi România – să fie admise în Spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022. Documentul reiterează ”importanţa finalizării spaţiului Schengen” şi invita Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei, să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu.

20 octombrie, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei

La 18 octombrie 2022, Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat o nouă rezoluţie nonlegislativă în care îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen, cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri. Eurodeputaţii au susţinut că, până la sfârşitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României şi Bulgariei.

Guvernul olandez a anunţat la 2 decembrie 2022 că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei, întrucât consideră că această ţară nu întruneşte condiţiile necesare.

La 6 decembrie 2022, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a declarat, la Tirana, cu ocazia unui summit între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, că Viena se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit agenţiei bulgare de presă Novinite.

La 7 decembrie 2022, premierul român Nicolae Ciucă a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că autorităţile române sunt determinate să ceară la 8 decembrie votul în consiliul JAI şi consideră că motivele invocate de Austria privind problema migraţiei sunt nejustificate.

România îndeplinește încă din 2011 criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen și totuși …

Fără discuție că eșecul Schengen aparție Eurodeputaților, Ministerului de Externe și Serviciului de Informații Externe român. În ce măsură trebuie să răspundă fiecare este greu de spus.

𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐏𝐫𝐞ș𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐭𝐧𝐢𝐞 𝐠𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧ă 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐞-𝐚 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐚𝐭 î𝐧 𝐮𝐫𝐦ă 𝐜𝐮 𝟖 𝐚𝐧𝐢 𝐨 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐞 𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐞 𝐬ă 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞𝐦?!?

Pe de altă parte este firesc ca fiecare țară membră UE să își urmărească propriul calendar al intereselor naționale și să nu voteze din milă pentru România.

Industria României, resursele naturale naționale ale României, patrimoniul României și poate cel mai important resursele umane ale României trebuiau să țină de interesul primordial al autorităților române după 1990.

În mod evident, nu se întâmplă așa! Motiv pentru care asistăm în continuare la un circ public ieftin în spatele căruia se dorește mascarea trădării intereselor vitale ale țarii.

Protagoniștii. Europarlamentari, MAE, SIE

În urma ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, numărul total al deputaților europeni este de 705, României revenindu-i un număr de 33 deputați europeni.

Iuliu WINKLER Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) Circumscripţie electorală: România Partidul naţional: Uniunea Democrată Maghiară din România

iuliu.winkler@europarl.europa.eu Iuliu WINKLER

Conducerea MAE

Bogdan Aurescu Ministrul afacerilor externe (4 noiembrie 2019)

​	Iulian Fota Secretar de stat (5 februarie 2022)

Daniela Grigore Gîtman Secretar de stat (17 ianuarie 2020)

​	Janina Sitaru Secretar de stat (21 ianuarie 2022)

​	Luca Niculescu Secretar de stat (1 septembrie 2022)

Traian Laurențiu Hristea Secretar de stat (9 septembrie 2022)

Andrei Novac Secretar de stat (30 iulie 2021)

Daniela Mihaela Cămărășan Secretar general (18 decembrie 2019)

Emilia Gane​ Subsecretar de stat – Agent Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb (31 decembrie 2019)

Oana Florentina Ezer Director general – Agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (25 februarie 2020)

Conducerea Serviciului de Informaţii Externe

GABRIEL VLASE – Director al Serviciului de Informații Externe General EUGEN-MIHAIL NEDELCU – Prim adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe General-locotenent IOAN-OCTAVIAN BRIȚA – Adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe