International
Extinderea U.E. în contextul războiului din Ucraina, subiect controversat pe agenda reuniunilor din Granada
Reuniunile de la Granada au început pe 5 octombrie prin întâlnirea reprezentanților a 46 de state europene care fac parte din Comunitatea Politică Europeană, o organizație consultativă fondată în urmă cu un an la Praga, ca răspuns la atacul rusesc asupra Ucrainei
Țările candidate la Uniunea Europeană sunt, în general, interesate în primul rând de informații privind data când vor începe negocierile, când vor fi finalizate și când vor deveni membri cu drepturi depline ai Europei unite. Cu toate acestea, joi dimineață, la sosirea în însorita Granada, președintele ucrainean avea o altă preocupare.
Statele Unite au intrat într-o perioadă electorală dificilă. Se aud voci contradictorii de acolo. Unele dintre ele sunt foarte neobișnuite, a spus Volodymyr Zelensky.
Cu o zi înainte, a fost înregistrată o premieră în istoria SUA; Kevin McCarthy a fost destituit din funcția de Președinte al Camerei Reprezentanților SUA, din cauza unei revolte în propriul său partid. Acesta este un semnal al unei crize profunde în Partidul Republican, divizat între fracțiunea moderată și aripa radicală condusă de Donald Trump, care se opune sprijinului suplimentar pentru Ucraina. În ceea ce privește extinderea Uniunii Europene, liderii țărilor UE și țările aspirante la aderare s-au reunit în Andaluzia pentru a discuta despre Comunitatea Politică Europeană, inițiativa lansată acum un an de Emmanuel Macron. Scopul acesteia este să consolideze un front comun împotriva Rusiei. Cu toate acestea, în afara sprijinului pentru Ucraina, există și alte fisuri în această structură.
Demersurile de a organiza o întâlnire între președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, s-au soldat cu un eșec
Aflați în Granada, președintele Macron, cancelarul Olaf Scholz și președintele Consiliului European, Charles Michel, intenționau să organizeze o întâlnire între președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan. Scopul era să se pună capăt epurării etnice după ce azeri
