Fostul adjunct SIS Alexandru Bălan, acuzat că ar fi divulgat secrete de stat unor ofițeri KGB de la Minsk, grațiat și predat în Belarus

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a confirmat desfășurarea unui schimb internațional de deținuți cu implicații majore în sfera securității regionale, în urma căruia doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova au fost eliberați din detenția din Federația Rusă.

Operațiunea, descrisă drept una de înaltă sensibilitate strategică, a fost pregătită pe parcursul mai multor luni și coordonată în regim de maximă confidențialitate de către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), cu implicarea mai multor actori internaționali. Potrivit informațiilor comunicate, evitarea scurgerilor de date a fost esențială pentru succesul misiunii și pentru protejarea persoanelor implicate.

Rezultatul final al operațiunii constă în revenirea în Republica Moldova a celor doi ofițeri, considerați de autorități drept captivi în Rusia.

Contextul negocierilor și statele implicate

Surse citate de IPN susțin că discuțiile privind un posibil schimb au început la finalul lunii februarie – începutul lunii martie 2026. În proces au fost implicate mai multe state, printre care Republica Moldova, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, Polonia, Belarus și România, ceea ce indică o negociere diplomatică și de intelligence de amploare.

Unul dintre punctele sensibile ale înțelegerii ar fi fost includerea lui Alexandru Bălan pe lista persoanelor ce urmau să fie predate, la solicitarea părții ruse, potrivit surselor citate.

Cine a fost inclus în schimb

În cadrul operațiunii, Alexandru Bălan – fost șef-adjunct al SIS – a fost predat în contextul unui schimb complex de persoane aflate în detenție sau urmărite penal în mai multe jurisdicții.

Potrivit informațiilor disponibile, schimbul ar fi vizat inclusiv un cetățean polonez, identificat în spațiul public ca fiind jurnalistul și activistul Andrzej Poczobut, precum și unul dintre cei doi angajați ai serviciilor speciale moldovenești reținuți anterior în Rusia. Al doilea ofițer ar fi fost schimbat în cadrul unei alte componente a operațiunii, care ar fi implicat și o persoană asociată structurilor GRU, deținută anterior la Chișinău.

În același context, a fost menționată și implicarea unei cetățene ruse considerate de autorități drept agent ostil.

Parcurgerea traseului operațional și măsuri administrative

După extrădarea sa din România în Republica Moldova, Alexandru Bălan a fost vizat de proceduri judiciare și administrative accelerate. Potrivit informațiilor prezentate, acesta a fost grațiat de președinta Maia Sandu și ulterior lipsit de cetățenia Republicii Moldova, măsuri care au facilitat includerea sa în schimbul internațional.

Ulterior, Bălan ar fi fost transferat din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău către Aeroportul Internațional Chișinău, cu o escală operațională în Polonia, urmând să fie transportat către Moscova. Locația sa exactă nu este, în prezent, confirmată oficial.

Dosarul Bălan și acuzațiile de trădare

Cazul lui Alexandru Bălan este unul cu implicații transfrontaliere, fiind investigat atât în Republica Moldova, cât și în România. Fostul oficial din SIS este acuzat de colaborare cu structuri de informații ale Belarusului, fiind suspectat că ar fi transmis date clasificate cu relevanță strategică, inclusiv informații care ar fi vizat România.

În ancheta derulată de autoritățile române, DIICOT a susținut că există suspiciuni privind întâlniri între Bălan și ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus, desfășurate la Budapesta, în perioada 2024–2025. Aceste întâlniri ar fi avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru activități de intelligence.

Bălan a fost reținut la Timișoara în septembrie 2025 și se afla ulterior în arest la domiciliu în România.

Dimensiunea internațională și reacțiile diplomatice

Operațiunea a fost descrisă de autoritățile de la Chișinău ca un efort diplomatic coordonat între parteneri strategici. Președinta Maia Sandu a transmis mulțumiri Statelor Unite, Poloniei și României pentru sprijinul acordat pe parcursul negocierilor, subliniind caracterul complex al procesului.

În mod particular, aceasta a menționat implicarea fostului președinte american Donald Trump și a administrației SUA în derularea schimbului.

Ambasada Statelor Unite în România a confirmat, la rândul său, sprijinul oferit în cadrul unei colaborări internaționale mai largi, evidențiind coordonarea între Washington, Varșovia, Chișinău și București pentru eliberarea mai multor cetățeni.

O decizie cu impact politic și strategic

Președinta Republicii Moldova a caracterizat operațiunea drept un câștig semnificativ pentru stat, în ciuda complexității și sensibilității deciziei de a include persoane condamnate sau suspectate de activități împotriva securității naționale.

„Am readus acasă doi oameni ai statului nostru, renunțând la persoane care au acționat împotriva lui”, a transmis Maia Sandu, subliniind că anumite detalii ale operațiunii nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Concluzie

Schimbul internațional de deținuți confirmat la Chișinău se conturează ca una dintre cele mai complexe operațiuni de acest tip din regiune, implicând mai multe servicii de informații, state și dosare cu mize de securitate națională.

Cazul evidențiază atât intensitatea cooperării internaționale în domeniul intelligence-ului, cât și vulnerabilitățile persistente din spațiul est-european, unde dosarele de spionaj continuă să genereze negocieri diplomatice cu impact politic major.