Pro România și ALDE FUZIONEAZĂ! Care vor fi EFECTELE la nivelul BOTOȘANIULUI

Pro România și ALDE au decis să oficializeze ceea ce știa toată lumea: vor candida împreună la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020

Partidele Pro România și ALDE au anunțat pe data de 8 octombrie 2020 că vor candida împreună la alegerile parlamentare din 2020. ALDE va candida pe listele Pro România. Aceasta nu este o alianță electorală propriu-zisă, fiindcă termenul înregistrării acesteia pentru aceste alegeri a trecut deja.

Nu putem vorbi nici de o fuziune, fiindcă etapele juridice pentru fuziune durează cu mult peste data alegerilor și nici USR și nici PLUS nu au făcut încă ”fuziunea prin absorbție”, oferind ca timp, perioada de după alegerile din această iarnă.

Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu au declarat că vor să devină ”o opoziție reală”,  ”o busolă” electorală”, iar viitorul partid s-ar numi ”Pro România Social Liberal”.

ALDE și Pro România – partide de lider

Partidele Pro România și ALDE sunt tipul ”partidului de lider”,  nu al partidului întemeiat pe o ideologie riguros fundamentată. ”Folclorul politic” intern românesc afirmă că Pro România este un ”partid de stânga”, iar ALDE este ”un partid de dreapta”. Tradiția ”folclorică” pornește de la originea formării ca politicieni a celor doi lideri, Victor Viorel Ponta de la Pro România (inițial la PSD)și Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu de la ALDE (inițial la PNL).

Călin Popescu Tăriceanu a declarat: ” Vrem să jucăm rolul unei busole. Milităm pentru principiile și valorile în care credem. Noi, din ALDE, pentru principiile liberale, cei din Pro România pentru o politică socială coerentă. Am văzut că PSD a fost de acord cu toate măsurile guvernului: introducerea stării de urgență, prelungirea stării de urgență, introducerea și prelungirea stării de alertă, adică acele măsuri care au încălcat drepturi și libertăți. Suntem singurii capabili să facem o reală opoziție. Avem o experiență pe care o punem în față”.

Victor Ponta a declarat: ”Vrem să le arătăm că au un adversar. După anii 90 România a trecut prin două perioade bune, perioada guvernelor Năstase – Tăriceanu și guvernul Ponta. Acum sutem iar în criză. Dacă alții nu au curajul să oprească drumul spre prăpastie, trebuie să o facem noi. E momentul să ne unim forțele pentru a opri actuala guvernare si să construim o alternativă. Nu sunt niște forțe uriașe, dar experiența comună ne permite să vorbim și să venim cu soluții și cu oameni”.

Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu au un trecut politic comun în PSD și PNL

Victor Viorel Ponta a crescut în PSD, un partid care și-a asumat ideologia de stânga acum mai bine de două decenii.  PSD a reușit să intre pe ușa din dos în Internaționala Socialistă, unde nu era primit, folosind subterfugiul absorbirii fostului Partid Socialist al Muncii condus de fostul demnitar comunist Ilie Verdeț, partid deja membru al Internaționalei Socialiste. PSD a reușit atunci să pună mâna pe organizațiile puternice ale PSM în zone unde azi PSD se laudă că are fief-uri tradiționale.

Victor Viorel Ponta s-a aflat în siajul lui Adrian Năstase, venind din magistratură, fiind succesiv lider la Tineretul Social Democrat, apoi Șef al Corpului de Control al Premierului Adrian Năstase, după care a devenit parlamentar PSD, Ministru pentru Relația cu Parlamentul, apoi purtător de cuvânt și coordonatoral campaniei electorale din 2009 a liderului PSD Mircea Geoană.

Victor Viorel fondat alianța USL alături de Crin Antonescu liderul PNL, câștigând alegerile locale și parlamentare în 2012, devenind Prim-Ministru din 2012 până în 2015. În 2014, a candidat din partea pSD la alegerile prezidențiale, pierzând în fața lui Klaus Iohannis. Ciudat este faptul că în 2014, Victor Viorel Ponta declarase că PSD era un partid de ”centru-dreapta”, ceea ce arată că pe atunci, idelaurile stângii îi erau destul de străine.

În 2016, a fost ales deputat de Gorj, dar după ce a pierdut șefia PSD, în toamna lui 2015, Victor Viorel Ponta s-a decis să-și facă partid, reușind să aibă scoruri mici, atât la alegerile europarlamentare din 2019 cât și la cele locale din 2020. Victor Ponta și cu foștii parlamentari PSD alături de care a fondat Pro România au contribuit la căderea cabinetului Dăncilă și la învestirea guvernului PNL.

Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu este mult mai în vârstă decât Victor Viorel Ponta. Este unul dintre fondatorii Partidulului Național Liberal Aripa Tânără, alături de Dinu Patriciu, care apoi a fondat Partidul Liberal ’93. Fiind mereu un politician de dreapta, asumat și cu tradiție (Tăriceanu a fost crescut în familie de o ”legendă” a liberalismului românesc Dan Amedeo Lăzărescu), Călin Popescu Tăriceanu a fost parlamentar, ministru al industriei și comerțului (Guvernul Victor Ciorbea), apoi după eșecul CDR a decis să reclădească ”dreapta” în Alianța DA alături de liderul PD Traian Băsescu. PNL, dintotdeauna a fost recunoscut în familia politică europeană a ”popularilor europeni”, adică de dreapta.

Ales președinte al PNL perioada 2005-2009, Călin Popescu Tăriceanu a fost Prim-Ministru în perioda 2004-2008, apoi, după ce a pierdut șefia PNL, în favoarea lui Crin Antonescu, a decis să creeze ceea ce azi se numește ALDE (denumire din 2015), unde a atras inclusiv simpatizanți monarhiști.

După ruptura din 2007 dintre Traian Băsescu și Călin-Popescu Tăriceanu, acesta din urmă a guvernat alături de UDMR și cu sprijin de la PSD, sprijin care a continuat, devenind alianța atipică PSD-PNL (USL).

Deși este de de dreapta ca educație și ca politician, Călin Popescu Tăriceanu a fost, în 2016, alături de PSD, la alegerile prlamentare, ALDE având deputați, senatori, portofolii ministeriale, iar el devenidn Președinte al Senatului, fiind practic, al doilea om în stat. În 2019 și Călin Popescu Tăriceanu a decis să retragă sprijinul Cabinetului Viorica Dăncilă.

La alegerile europarlamentare și locale, ALDE a înregistrat eșecuri antologice, fapt care arată că partidul și-a spus ultimul cuvânt în viața politică românească.

Florin ȚURCANU, liderul ALDE Botoșani consideră că împreună cu PRO ROMÂNIA se pot realiza mai ușor obiectivele pe care le au cele două partide pentru cetățenii din județul Botoșani și din România.

„S-a aprobat ieri în delegația permanentă a ALDE și în delegația permanentă a PRO ROMÂNIA să se fuzioneze și să rezulte un nou partid, PRO ROMÂNIA Social-Liberală.

Atât timp cât se păstrează și social-liberalismul în denumirea partidului și am participat la deciziile care s-au luat în interiorul ALDE, asta este. Sunt momente cânt trebuie să fim lucizi, să vedem ce obiective avem și dacă le putem realiza singuri sau împreună cu altcineva. Decizia a fost că împreună cu PRO ROMÂNIA putem realiza mai ușor obiectivele pe care le avem pentru cetățenii din județul Botoșani și din România.

PRO ROMÂNIA a fost de centru-dreapta tot timpul, PONTA a luat decizii curajoase tot timpul, a redus TVA-ul, a redus impozitul pe profit, a redus o groază de lucruri care le face un om de dreapta. Doctrina PRO ROMÂNIA este una de centru-dreapta și noi vom îmbrățișa această doctrină în noul partid”, a declarat Florin ȚURCANU, ALDE Botoșani.

O alianță sortită eșecului politic fiindcă va atrage, cel mult, nostalgici

Așadar, ”stânga și dreapta” sunt simple vorbe goale pentru Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu, fiindcă, deși au făcut parte din mari partide opuse ideologic, aceste partide s-au aliat la guvernare.

Așadar, alianța Pro România-ALDE este un epilog întârziat al defunctei USL, prin care cei doi lideri, care văd ”finnish”-ul carierei lor politice la orizont speră să mai atragă nostalgicii USL, într-o ultimă încercare de a rămâne în Parlament după 6 decembrie 2020. Atât Victor Ponta, cît și Călin Popescu Tăriceanu, ca foști premieri, speră că mai au simpatizanți care să fi fost mulțumiți de perioada 2004-2008, respectiv 2012-2015, când au ocupat fotoliul principal din Palatul Victoria.

Victor Ponta este copilot de curse auto, iar Călin Popescu Tăriceanu un colecționar de mașini retro și pasionat de motociclete. Cel mult, alianța dintre Pro –România și ALDE este un ”club retro” politic, care poate să umple cel mult o sală  aunui cămin cultural de provincie, fiindcă epoca în care cei doi politicieni umpleau stadioane a apus de mult.

Calendar electoral

Conform Autorității Electorale Permanente (AEP), perioada  electorală aferentă alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din data de 6 decembrie 2020 a început în data de 7 septembrie 2020.

În conformitate cu Hotărârea de Guven Nr. 745/2020 pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale pentru Senat și Camera Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 154 din 3 septembrie 2020, principalele etape calendaristice sunt:

• 11 septembrie – constituirea Biroului Electoral Central;
• 15 septembrie – depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a alianței electorale;
• 21 septembrie – termenul–limită până la care alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opțiunea pentru votul la secția de votare sau cu opțiunea pentru votul prin corespondență;
• 21 – 24 septembrie – Misiunile diplomatice și oficiile consulare comunică Autorității Electorale Permanente propunerile privind sediile secțiilor de votare din străinătate;
• 25 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localitățile din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de votare, precum și numărul acestora;
• 27 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă întocmește listele electorale permanente pentru votul prin corespondență;
• 28 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziția Companiei Naționale „Poșta Română” — S.A listele electorale pentru votul prin corespondență;
• 1 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripţie;
• 7 octombrie – depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
• 7 octombrie – depunerea listelor de candidați ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale;
• 18 octombrie – constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
• 18 octombrie – constatarea rămânerii definitive a candidaturilor organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale;
• 22 octombrie – depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripțiile electorale din țară;
• 22 octombrie – ultima zi în care alegătorii înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu pot depune la primarul unității administrativ-teritoriale de reședință cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință din țară;
• 27 octombrie – stabilirea și depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central;
• 28 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripție din țară;
• 30 septembrie – imprimarea buletinelor de vot prin corespondență pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
• 2 noiembrie – constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripțiile electorale din țară;
• 6 noiembrie – aducerea la cunoștință publică a delimitării și numerotării secțiilor de votare, precum și a sediilor acestora;
• 6 noiembrie – începerea campaniei electorale;
• 18 noiembrie – constituirea oficiilor electorale;
• 21 noiembrie – desemnarea, prin tragere la sorți computerizată, a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și a locțiitorilor acestora, precum și a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate;
• 21 noiembrie – desemnarea președinților birourilor electorale pentru votul prin corespondență și a locțiitorilor acestora;
• 21 noiembrie – imprimarea buletinelor de vot;
• 16 noiembrie – Ministerul Afacerilor externe comunică Autorității Electorale Permanente propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate;
• 24 noiembrie – constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare;
• 3 decembrie, ora 24:00 – depunerea sau livrarea plicurilor exterioare conținând documentele de vot prin corespondență la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondență;
• 5 decembrie, ora 7:00 – încheierea campaniei electorale
• 6 decembrie, ora 6:00 – începerea votării
• 6 decembrie, ora 21:00 – încheierea votării