Ucraina interzice activitățile Mitropoliei Kievului a Patriarhiei Moscovei: impact asupra parohiilor românești din regiunea Odesa

Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea Conștiinței (DESS) a publicat recent „Lista organizațiilor religioase din Ucraina afiliate unei structuri religioase străine ale căror activități sunt interzise pe teritoriul țării“.

În fruntea listei se află Mitropolia Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, structură religioasă care include 127 de parohii românești situate în comunități istorice cu populație majoritar românească, în regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa.

Blocarea înregistrării BOR-Ucraina

În ultimii ani, autoritățile ucrainene au favorizat desprinderea parohiilor de Patriarhia Moscovei și integrarea acestora în Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU). Procesul a fost vizibil încă din 2024, atunci când în mod deliberat a fost blocată înregistrarea Organizației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina“ (BOR-Ucraina), împiedicând astfel comunitățile românești să se organizeze sub o structură proprie.

Conform declarațiilor românului din Odesa, Anatol Popescu, blocarea înregistrării BOR-Ucraina ar putea fi condiționată de recunoașterea PȚU de către Biserica Ortodoxă Română. Popescu subliniază că asupra clericilor români din cele 127 de parohii sunt exercitate presiuni constante, ajungându-se, în cazuri extreme, la mobilizare forțată pe front. Un exemplu elocvent este cel al părintelui Nicolae Zeciu de la Biserica „Sf. Arh. Mihail“ din satul Erdec-Burnu / Utkonosivka, regiunea Odesa, care a fost mobilizat pe 17 octombrie 2025, chiar în timp ce se afla la volanul mașinii sale.

Efectele includerii pe lista DESS

Înregistrarea unei organizații religioase pe această listă atrage multiple consecințe legale și administrative:

• Recunoașterea dependenței organizației de o structură religioasă străină interzisă;

• Aplicarea unui control sporit asupra activităților clericale și administrative;

• Posibilitatea limitării sau încetării activităților religioase;

• Restricții asupra proprietății, finanțării și relațiilor externe;

• Inițierea procedurilor de lichidare judiciară a organizației.

Impactul asupra comunităților istorice românești din Ucraina este semnificativ, generând incertitudine și tensiuni în rândul credincioșilor și al preoților care doresc să-și continue activitatea sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române.

Această situație evidențiază complexitatea raporturilor dintre stat, religie și comunitățile etnice în Ucraina, în contextul războiului și al reformelor legislative recente privind libertatea religioasă.