International
Ucraina renunță la „limba moldovenească” și rusă din lista limbilor minoritare. Limba română rămâne protejată de stat
autor
Ucraina a anunțat o schimbare importantă în politica sa privind limbile minoritare, propunând excluderea limbilor rusă și „moldovenească” din lista celor recunoscute oficial ca fiind protejate de stat.
În același timp, limba română își păstrează acest statut, confirmând astfel recunoașterea identității lingvistice comune a comunităților românești din regiunile de frontieră.
Context și semnificație
Decizia autorităților ucrainene vine într-un moment în care statul își consolidează cadrul legislativ privind protecția limbilor minoritare, în conformitate cu standardele europene. Prin eliminarea denumirii „limba moldovenească”, Ucraina recunoaște implicit că aceasta nu este o limbă distinctă, ci coincide cu limba română.
Această clarificare este una de natură simbolică și politică, dar și o aliniere la realitatea lingvistică recunoscută pe plan internațional.
O decizie cu implicații multiple
Eliminarea limbii ruse din lista limbilor minoritare reflectă dorința Ucrainei de a limita influența culturală și politică a Federației Ruse în interiorul țării, mai ales în contextul războiului. Totodată, această măsură este parte a unui efort mai amplu de afirmare a identității naționale ucrainene și de întărire a coeziunii interne.
Înlocuirea denumirii „limba moldovenească” cu „limba română” are, în schimb, o semnificație diferită — una de apropiere și de recunoaștere a unității culturale și istorice dintre românii din Ucraina și cei din România și Republica Moldova.
Protejarea limbii române
Româna va continua să fie inclusă în lista limbilor minoritare protejate de statul ucrainean, ceea ce înseamnă că va beneficia în continuare de drepturi privind educația, cultura și folosirea în administrația locală acolo unde există comunități semnificative de vorbitori.
Pentru românii din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, această decizie este un semnal pozitiv. Ea confirmă faptul că limba română își păstrează statutul de limbă minoritară protejată și că autoritățile ucrainene recunosc importanța păstrării identității culturale a acestei comunități.
Motivațiile schimbării
Prin acest pas, Ucraina urmărește:
să actualizeze lista limbilor minoritare conform realităților actuale;
să elimine confuziile terminologice și politice legate de noțiunea de „limbă moldovenească”;
să reducă influențele lingvistice asociate Federației Ruse;
să întărească procesul de armonizare legislativă cu standardele europene.
Această abordare este și o expresie a dorinței Ucrainei de a-și defini mai clar identitatea națională și de a promova diversitatea culturală într-un cadru legal modernizat.
Concluzie
Modificarea listei limbilor minoritare reprezintă un pas simbolic, dar și practic, în direcția consolidării statului ucrainean ca spațiu european și democratic.
În timp ce limba rusă și așa-numita „moldovenească” sunt eliminate, limba română își confirmă statutul de limbă protejată — un semn de respect față de comunitatea românească din Ucraina și de recunoaștere a adevărului lingvistic istoric.
Această decizie reflectă un echilibru între afirmarea identității naționale ucrainene și protejarea patrimoniului cultural al minorităților care conviețuiesc pe teritoriul țării.
