UE vrea să decupleze Republica Moldova de Ucraina în procesul de aderare la UE

Uniunea Europeană ia în considerare continuarea procesului de aderare cu Republica Moldova, lăsând în urmă Ucraina, în contextul în care Ungaria blochează eforturile de aderare ale Kievului, transmite pagina de limbă engleză a Radio Europa Liberă.

Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă pe 28 aprilie, în timpul unei vizite la Praga, ministrul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat că nu poate exclude o „decuplare” a celor două țări chiar din iunie, când se așteaptă ca o serie de decizii privind extinderea să fie luate la Bruxelles.

„Discutăm deja cu statele membre ce să facem, pentru că niciun stat membru nu se opune începerii deschiderii primului grup (de capitole de aderare) cu R. Moldova”, a spus ea, menționând opoziția Ungariei față de aderarea Ucrainei.

Până acum, Moldova și Ucraina au avansat împreună în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ambele țări au solicitat aderarea în 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei rusești în Ucraina. În 2023, cele 27 de state membre ale UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare pentru ambele state.

Totuși, negocierile cu Ucraina au fost blocate de Ungaria, care cere îmbunătățirea drepturilor minorității maghiare din Ucraina. Deoarece toate deciziile de extindere necesită unanimitate, Budapesta poate menține blocajul atât timp cât consideră necesar.

Decuplarea proceselor de aderare nu este fără precedent. În 2024, UE a început negocierile cu Albania, lăsând Macedonia de Nord în așteptare, din cauza disputelor acesteia cu Bulgaria privind drepturile minorităților.

În interviu, Kos, numită comisar pentru extindere în decembrie 2024, a subliniat că există șanse reale ca Moldova să devină stat membru până în 2029: „Moldova este cu adevărat o elevă bună în tot grupul. Ei simt cu adevărat acest moment istoric”, a spus ea.

„Și acesta este un lucru pe care probabil nu l-am mai văzut până acum, pentru că este un proiect de pace, pentru că vor să aparțină comunității de valori și democrație. Sunt dispuși să facă tot posibilul.”

Kos a criticat poziția Ungariei, spunând: „Ucraina a făcut destule, vă pot spune din experiența mea personală, pentru că am facilitat dialogul dintre Ungaria și Ucraina. Și au fost multe puncte, iar Ucraina este dispusă să le îndeplinească pe toate. Dar acest lucru nu este suficient pentru Ungaria.”

În ceea ce privește Georgia, Kos a sugerat o posibilă reluare treptată a contactelor, după suspendarea candidaturii acesteia din cauza problemelor democratice.

„Cel mai simplu mod este să nu vorbim… Dar discutăm cu multe alte țări din lume care nu au statut de candidat”, a spus Kos, menționând exemplul Turciei, care, deși are statut de candidat înghețat din 2019, a reluat dialogul cu UE.

Întrebată dacă există perspective similare pentru Georgia, Kos a declarat: „Cred că ar trebui să fim atenți, poate nu la cel mai înalt nivel de la început sau poate începând de la nivelul inferior, și apoi să vedem cum am putea explora acest lucru.”