International
Ungaria și Slovacia se opun categoric cotelor obligatorii de migranți. Ministrul de externe ungar:„Nu vom lăsa să intre nicio persoană împotriva voinţei noastre”
Ungaria a declarat ferm că respinge acordul convenit miercuri de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a aduce modificări ample în ceea ce privește sistemul european de azil și migrație. Budapesta a refuzat să se implice în mecanismul obligatoriu de solidaritate între statele membre
„Respingem cu forţă acest pact privind migraţia”, a afirmat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. „Nu vom lăsa să intre nicio persoană împotriva voinţei noastre”, a completat acesta.
Miercuri, la Budapesta, ministrul de externe al Slovaciei, Juraj Blanar, a exprimat opoziția țării sale față de orice propuneri de cote obligatorii ale Uniunii Europene pentru relocarea migranților sau față de aplicarea unor sancțiuni pentru neadoptarea acestor cote. Declarațiile sale se referă la acordul referitor la pactul european pentru migrație și azil convenit de Consiliul UE și Parlamentul European, conform informațiilor furnizate de agențiile EFE și MTI.
„Ne opunem categoric ca Uniunea Europeană să interfereze în afacerile suverane ale Slovaciei. Aceasta nu este o chestiune în care UE să aibă competenţă. Nu suntem de acord cu asta„, a subliniat ministrul slovac de externe aflat în vizită oficială în Ungaria.
Slovacia intenționează să revină la abordarea flexibilă în ceea ce privește solidaritatea, pe care a adoptat-o în trecut, cum ar fi contribuind la securizarea frontierei sudice a Ungariei prin trimiterea de ofițeri de poliție acolo, a precizat ministrul Juraj Blanar, în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său ungar, Peter Szijjarto.
Acesta din urmă a subliniat că Ungaria și Slovacia resping categoric cotele obligatorii pentru refugiați. Szijjarto a cerut elitei de la Bruxelles să se abțină de la implicare în această problemă și să renunțe la încercările de a impune măsuri privind migrația pe care Ungaria le respinge.
El a adăugat că resping cu hotărâre pactul privind migrația. Conform ministrului ungar de externe, nimeni în afara Ungariei nu are dreptul să decidă cine poate intra în țară sau alături de cine ar trebui să trăiască cetățenii acesteia.
De asemenea, Ungaria se opune vehement aplicării sancțiunilor către statele UE care refuză să primească migranți conform noului mecanism de redistribuire inclus în acordul recent convenit.
Atât Szijjarto cât și Blanar au exprimat critici asupra modului în care acest pact a fost adoptat, folosind majoritatea calificată în Consiliul UE, în locul unei abordări bazate pe consens.
Reacțiile Ungariei și Slovaciei au venit după ce oficialii europeni au anunțat miercuri dimineață că UE a ajuns la un acord cu privire la un nou set de reguli pentru gestionarea migrației și azilului.
Spania, Grecia și Italia au salutat cu entuziasm acordul referitor la migrație. Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei, a evidențiat importanța esențială a acestui acord pentru țara sa, considerând că acesta va permite o îmbunătățire a modului în care sunt gestionate frontierele și fluxurile migratorii într-o manieră mai umană și coordonată
Spania, care reprezintă una dintre principalele rute de intrare a migranților în Europa, a consemnat un număr record de sosiri ilegale în acest an, conform celor mai recente date ale Ministerului de Interne spaniol. Arhipelagul spaniol Canare a fost, în special, afectat de o criză majoră a migrației, cu o creștere semnificativă a sosirilor de migranți ilegali, majoritatea provenind din Africa Subsahariană.
La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis și-a exprimat satisfacția față de acord, menționând că acesta reprezintă un răspuns important în cadrul eforturilor Greciei de a implementa o politică de imigrație strictă, dar echitabilă.
Grecia și Italia, aflate în prima linie a sosirilor de migranți dinspre Marea Mediterană, au susținut acest acord european. În special, Grecia a înregistrat cel mai mare număr de persoane în căutare de azil în UE, majoritatea sosind pe insulele din Marea Egee apropiate de coasta turcă. La conducerea Greciei, premierul conservator a fost criticat pentru presupuse respingeri ilegale în mare și de-a lungul frontierei terestre cu Turcia, însă acesta a negat aceste acuzații.
În plus, Italia, prin vocea ministrului său de interne, Matteo Piantedosi, a salutat acordul și l-a caracterizat drept o victorie pentru țară. Italia a jucat un rol de lider în negocierile pentru acest pact și a căutat să stabilească o soluție echilibrată care să nu izoleze țările de frontieră ale UE, în special cele expuse presiunii migratorii. Aprobarea acestui pact reprezintă un succes atât pentru Europa, cât și pentru Italia, oferindu-le acum posibilitatea de a se baza pe noi reguli pentru gestionarea fluxurilor migratorii și pentru combaterea traficului de persoane.
