Daniel ȘANDRU în dialog cu BunaDimineataIasi. Despre activitatea și demisia din Guvern, OUG nr. 13, proteste și proiecte viitoare.

O problemă de credibilitate o au, cred, în acest moment și liderii partidelor ce formează coaliția majoritară, în speță Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, dincolo de problemele penale pe care le au și pe care intenționau să le rezolve odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 13.

1. Ce v-a determinat sa recurgeti la acest gest extrem?

Nu aș califica demisia mea ca fiind un gest extrem, ci, mai curând, un gest normal, de delimitare de maniera în care Guvernul a înțeles să transforme serviciul public într-un mecanism de susținere a politicienilor care au probleme de natură penală, prin adoptarea OUG nr. 13/2017.

Ca un motiv în plus pentru a recurge la actul demisiei a fost și maniera în care acest lucru s-a întâmplat, în miez de noapte, corect descrisă de protestatarii din stradă ca fiind specifică „hoților”.

2. Cum credeti ca va evolua situatia, va fi anulata ordonanta sau vor continua protestele? Ce intentioneaza Daniel Sandru sa faca in acest sens?

La momentul în care răspund întrebării dumneavoastră, situația este în plină evoluție. Premierul Grindeanu a promis o ședință de Guvern în care se va discuta ”abrogarea” sau „prorogarea” OUG respective, dar mesajul său, ca și al liderilor coaliției PSD-ALDE, îmi pare a fi mai curând unul confuz.

E de înțeles, tocmai din acest motiv, de ce lumea a decis că va rămâne în stradă pentru a protesta.

În plus, în acest moment, Guvernul este lipsit de orice credibilitate. Cred că trebuie să înțelegem cum anume își asumă Ministerul Justiției și deținătorul portofoliului de ministru, Florin Iordache, promovarea acestei Ordonanțe sfidătoare. O situație care a scos în stradă peste 400.000 de români în toată țara, la cele mai ample manifestări de protest care au avut loc în perioada postcomunistă.

O problemă de credibilitate o au, cred, în acest moment și liderii partidelor ce formează coaliți majoritară, în speță Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, dincolo de problemele penale pe care le au și pe care intenționau să le rezolve odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 13.

Ca atare, în acest moment, cred că protestele vor continua și mai cred că este firesc să se întâmple acest lucru. În mod cert, eu mă voi afla în stradă, alături de protestatari, zi de zi, Deocamdată, la București, de marți seara la Iași.

3. Cum caracterizati mandatul dvs in Guvernul Romaniei?

A fost un mandat scurt, de nici 6 luni, dar în care, împreună cu o minunată echipă, am reușit să construim de la zero o instituție, Departamentul Centenar.

Am reușit să centralizăm toate propunerile de proiecte de aniversare a Centenarului Marii Uniri din 2018, așa cum au fost acestea formulate de către ministere, reprezentanții autorităților publice locale (consilii județene și primării) și cei ai mediului academic.

Am lucrat în două grupuri interministeriale și interinstituționale, pe care tot noi le-am coordonat, pentru a amenda proiectul de Lege a Centenarului, inițiat de un grup de 67 de parlamentari, și pentru a formula punctul de vedere al Guvernului, pe care l-am adus în faza de plen.

Unul dintre amendamentele importante introduse aici la solicitarea Departamentului Centenar a fost ca orașelor București, Iași și Alba-Iulia să li se confere statutul de „Orașe ale Memoriei”, având în vedere rolul jucat de acestea în timpul Marelui Război, al cărui efect principal a fost, pentru România, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

De asemenea, am constituit și coordonat alte două grupuri de lucru interministeriale, în cadrul cărora am stabilit metodologia de aplicare a propunerilor de proiecte, manifestări și acțiuni de marcare a Centenarului Marelui Război și de aniversare a Centenarului Marii Uniri. Nu mai puțin, am instituit identitatea vizuală a Centenarului și am configurat site-ul Departamentului, acesta din urmă având un dublu rol, acela de a informa și acela de a fi și o resursă educațională.

Totodată, am lansat seria de dezbateri „România Centenară” în 9 centre universitare care, din punct de vedere simbolic și din acela al importanței istorice, se află în directă legătură cu momentul aniversării Centenarului Marii Uniri.

Până în prezent, au avut loc dezbateri în Constanța, Iași și Suceava și am reușit ca, în cadrul acestora, să identificăm modalitățile prin care Universitățile, autoritățile locale și societatea civilă pot lucra, în sensul unui efort comun, pentru ca evenimentele de aniversare a Marii Uniri care vor avea loc la nivel local/regional să aibă un impact național.

Am reușit să readucem în prim-plan rolul pe care Iașul și Moldova l-au avut în timpul Marelui Război, în perioada 1916-1918, în condițiile în care acesta nu era avut în vedere de HG 821/2015, modificată prin HG 305/2016, acte normative ce instituie manifestările de marcare a Centenarului Primului Război Mondial.

În acest sens, grație unei Decizii a Prim-ministrului Dacian Cioloș, în perioada 14-16 decembrie 2016 am organizat la Iași, în parteneriat cu Banca Națională a României, Academia Română și Primăria Municipiului Iași, seria de evenimente „Iași – Capitala Renașterii Naționale”.

Am proiectat, la începutul acestui an, „Forumul României Centenare”, care ar urma să se desfășoare timp de 3 zile la București, în a doua jumătate a lunii aprilie sau prima jumătate a lunii mai.

Scop ar fi acela de a pune la aceeași masă reprezentanții autorităților centrale cu cei ai mediului academic, cu cei ai autorităților locale și cu cei ai societății civile, în ideea de a stabili programul final al evenimentelor destinate aniversării Marii Uniri.

Anul trecut, am coordonat, împreună cu Departamentul pentru Cultură, Culte și Centenar al Administrației Prezidențiale și cu Ministerul Apărării Naționale, ceremoniile de marcare a Centenarului Primului Război Mondial care au avut loc în Parcul Carol din București, la Mausoleul de la Mateiași și la Ansamblul Eroilor de la Târgu-Jiu. Consider, deci, că, raportat la atribuțiile conferite prin actul de înființare a Departamentului, adică HG 465/2016, mandatul meu a fost unul reușit și sper ca ceea ce am inițiat să fie continuat.

4. Cum vedeți evoluția Iașului în 2017. Ce schimbări vă doriți pentru orașul Dvs?

Cred că Iașul are șansa ca, și în 2017, dar și în 2018, să reafirme rolul pe care l-a avut și în urmă cu 100 de ani, acela de Capitală. Cred că, dincolo de mereu invocata dimensiune culturală, Iașul se poate impune, pe acest fond al marcării Centenarului, spre a solicita sprijin central pentru proiecte de infrastructură despre care tot auzim povești, așa cum este autostrada care să ne lege de Ardeal sau drumul expres care să ne lege de București.

Cred că toți parlamentarii Iașului ar trebui să se implice în acest proiect, semnând și asumând efectiv un „Pact al Centenarului pentru Iași”, pact în care să fie incluse, evident, atât instituțiile culturale, cât și cele academice, dar și reprezentanții societății civile.

În plus, cred că la acest Pact s-ar putea ralia și reprezentanții autorităților tuturor celorlalte județe sau localități care ar putea beneficia, la rându-le, de pe urma unor asemenea proiecte.

5. Mesaj pentru ieșeni

Să manifeste mereu aceeași solidaritate comunitară pe care am putut să o vedem cu ocazia protestelor din aceste zile, o solidaritate care, în următorii doi ani, pe fondul împlinirii Centenarului de când orașul nostru a fost Capitală a Renașterii Naționale, poate fi direcționată spre susținerea proiectelor de infrastructură de care avem nevoie.