Abuzurile din instituțiile de învățământ din Regiunea de Nord-Est, răsplătite cu pedepse blânde!

Un studiu efectuat de către comunitatea independentă de jurnaliști Rise Project scoate la lumină cazurile de profesori abuzatori din școlile și universitățile din România care au ajuns pe masa unui judecător între anii 2017-2023. Din păcate, regiunea de Nord-Est nu duce lipsă de astfel de cazuri

Cel mai recent caz este din luna ianuarie 2024: un teolog, director al Școlii Postliceale Sanitare din Piatra Neamț, s-a întors la școală, deși e judecat pentru folosirea abuzivă a funcției: a pretins „favoruri de natură sexuală” unei eleve ca să n-o exmatriculeze. Judecătorii au decis să-i ridice profesorului măsura controlului judiciar, lăsându-l să se întoarcă la catedră.

Clemența justiției contribuie întotdeauna la perpetuarea abuzului.

Potrivit studiului, majoritatea victimelor sunt minore, iar peste 180 de profesori reclamați sunt cadre didactice care predau la clasele primare, gimnaziale și în ciclul liceal. Cele mai multe cazuri au fost raportate în București (70), urmat de județele Cluj, Iași, Maramureș și Galați, cu 11-12 cazuri fiecare.

Cea mai mică victimă avea 7 ani la momentul abuzului. Anchetatorii au descoperit că profesorul mai abuzase alte eleve minore la altă școală unde predase.

Vârstele profesorilor reclamați variază între 21 și 80 de ani. În ceea ce privește materiile predate de aceștia, cei mai mulți abuzatori predau Educație Fizică (42), urmată de Matematică (23) și Istorie (12)

De cele mai multe, ori abuzatorii au fost bărbați, iar victimele au fost fete și femei, însă au existat și câteva cazuri în care victimele au fost băieți și bărbați și trei cazuri în care abuzul a fost comis de o femeie. Abuzurile s-au întâmplat atât online, cât și offline, în casa profesorului, în sala de clasă sau chiar în mașina profesorului. Elevele/elevii și studentele/studenții au fost atinse de profesorii lor în zonele intime, li s-a cerut sex sau poze nud, au fost hărțuite, șantajate, uneori chiar violate și sechestrate.

În toate cazurile, abuzatorii au profitat de poziția de putere oferită de statutul de profesor pentru a comite abuzul, iar unii dintre ei au promis avere („vila mea din Cotroceni”, „te umplu de bani”), note mai bune, promovarea examenelor și beneficii în schimbul favorurilor sexuale sau a tăcerii victimei. În cazul în care victimele refuzau sau doreau să anunțe autoritățile despre abuzurile la care sunt supuse, iar profesorii aflau, aceștia le amenințau, pretindeau că au relații printre judecători („sunt strănepot de judecător”, „frate de grefier”) sau că o să aibă probleme la școală sau în facultate („exil scrie pe tine”). În cazul abuzurilor care au durat ani de zile, victimele au declarat că nu au vorbit cu nimeni din cauza fricii și a rușinii, dar și din cauza statutului social al abuzatorului oferit de funcția de profesor și de frica de a nu fi denigrate și marginalizate de comunitatea lor.

De cele mai multe ori, abuzatorii încercau să izoleze victimele și le agresau fie în mașină, fie la finalul cursurilor, când rămâneau singuri cu ele în clasă, fie în cabinetul lor personal din școală, dar au existat și cazuri în care abuzurile erau comise în repetate rânduri în sala de clasă, de față cu ceilalți elevi (avansuri, mângâieri pe picior, atingeri pe fund sau pe sâni, săruturi, jigniri și injurii).

Atunci când elevii au fost întrebați de procurori dacă erau conștienți că un anumit profesor este abuzator, aceștia spuneau de cele mai multe ori că „se știa”. În cazul unui profesor de engleză, civică și istorie care a hărțuit sexual mai multe eleve de 10 și 13 ani, elevii au declarat că profesorul era „cunoscut pentru comportamentul abuziv” și că le atingea pe eleve pe sâni și pe fund inclusiv în timpul orelor. Elevii știau și cine era „victima preferată” a agresorului: o elevă de 10 ani pe care o chema și o agresa în biroul său de la școală aproape zilnic.

Cazul acestui profesor subliniază problema abuzurilor care sunt rezolvate intern, când abuzatorii sunt sancționați de unitatea de învățământ doar cu diminuarea salariului. Profesorul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru că a agresat sexual în repetate rânduri mai multe eleve din liceu, dar abia în 2011. Cu câțiva ani înainte de începerea procesului, profesorul mai fusese sancționat de școală cu diminuarea salariului cu 15% pe o perioadă de 6 luni pentru că o apucase de sâni pe o elevă de clasa a VII-a. Apoi a continuat să-și abuzeze elevele.

În unele situații, am reușit să ajungem la cazurile de abuz prin intermediul dosarelor care au vizat contestanții formulate de profesori împotriva deciziilor de sancționare ale școlilor/universităților.

Într-un alt caz, un profesor de educație antreprenorială din Botoșani a fost sancționat cu scăderea salariului cu 5% pe o perioadă de trei luni pentru că a comparat o elevă de clasa a X-a cu o actriță porno și i-a îndemnat pe colegii ei să caute pe telefon fotografii cu actrița respectivă pentru a observa asemănările. De asemenea, elevii au spus că profesorul agresează verbal fetele din clasă, le face avansuri și că face teste de personalitate din care urmau să afle ce personalitate sexuală au („a decis să facă elevilor un test psihologic cu tentă sexuală în care vorbea despre portretul sexual și erotic”). Elevii au menționat și că profesorul are „priviri asupra corpului (…) foarte insistente, nepotrivite unui profesor”). Cu câțiva ani în urmă acesta mai fusese sancționat cu diminuarea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni pentru că băuse alcool în timpul orelor. În fața instanței, profesorul a declarat că nu înțelege cu ce a greșit și că a făcut o asemănare între o elevă și un „model” pentru a-i învăța pe elevi cum să „inițieze o afacere cu modele”. Acesta încă predă.

Judecătorii dau dovadă de clemență

În timpul documentării s-a urmărit și modul în care instanța se raportează la incidentele de abuz. Dintr-un total de 25 de cazuri în care s-a emis o decizie de condamnare, 17 s-au finalizat cu pedepse cu suspendare și doar în 8 cazuri pedeapsa a fost cu executare. Pe lângă asta, în unele situații judecătorii descriu faptele de abuz ca acte consimțite, chiar dacă victimele sunt minore.

Principalul caz documentat a fost al unui profesor la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Roman, anchetat de judecători pentru că a violat o elevă de 15 ani în repetate rânduri, inclusiv pe catedră, a bătut-o și torturat-o, a lăsat-o însărcinată și a pus-o să facă avort. A agresat-o inclusiv în timpul orelor de la școală. Eleva se afla într-o situație vulnerabilă și era diagnosticată cu o formă de întârziere mentală. În ciuda dizabilității fetei, a diferenței de vârstă dintre ea și profesor și a dinamicii de putere dintre ea și abuzator, instanța din Bacău a descris violul după care minora a rămas însărcinată drept un „act sexual normal consimțit neprotejat cu eleva minoră de 15 ani”.

Un alt caz șocant îl implică pe un profesor de matematică din Neamț, sancționat de comisia de cercetare disciplinară a școlii unde preda cu desfacerea contractului de muncă. Îi adresase injurii și jigniri unei eleve de la o altă instituție de învățământ, după ce fata l-a refuzat atunci când i-a cerut fotografii nud. În fața instanței, profesorul a motivat că era „extraordinar de entuziast” deoarece „băuse două damigene de vin” și a dat vina pe pandemie care „a generat depresie”, iar el nu a făcut față acestui stres.

În prima instanță, judecătorii de la Tribunalul Neamț i-au dat dreptate profesorului și au decis înlocuirea deciziei de concediere cu o decizie de diminuare a salariului cu 15% pe o perioadă de 6 luni. Aceștia au criticat-o pe elevă pentru că a făcut public schimbul de mesaje dintre ei fără acordul profesorului, că a afectat imaginea lui și a unității de învățământ și că a încălcat „secretul profesional”. În motivarea deciziei, judecătorii au spus că nu pot ignora contextul în care a fost săvârșită fapta. Au adăugat că „restricțiile foarte dure” din perioada stării de urgență au dus la alienări, depresii și probleme psihice constante. Motivarea critică inclusiv introducerea educației sexuale în școli, proliferând inclusiv dezinformarea cum că „OMS (…) susține necesitatea învățării copiilor între 0-4 ani a tehnicilor masturbării”, lucru care ar fi o „atingere gravă a conduitei morale conformă deontologiei profesionale dar și prestigiului învățământului în general”. Dezinformarea a fost răspândită de mai multe site-uri și inclusiv de fostul președinte al Braziliei, dar a fost infirmată în repetate rânduri.

La apel, judecătorii au decis menținerea deciziei de concediere.