Procurorii Direcției Naționale Anticorupție din Bacău au încasat, ieri, o înfrângere rușinoasă, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul în care i-au trimis în judecată pe deputatul nemțean Mugurel Cozmanciuc, pentru trafic de influenţă, pe fostul deputat Vlad Marcoci și pe omul de afaceri Ciufudean Sorin Emanoil, pentru cumpărare de influență și complicitate la această infracțiune

Deputatul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, președinte al PNL Neamț, a fost acuzat că a cerut 500 de mii de lei, pentru a face demersuri pe lângă ministrul Mediului, ca să fie numită o anume persoană în fruntea Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Judecătorii de la ICCJ i-au achitat pe cei trei inculpați, după ce au constatat că faptele de care fac vorbire procurorii, nu există. Chiar dacă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, această achitare, la fel ca multe altele, ridică semne de întrebare asupra activității și profesionalismului procuorilor de la DNA.

În 2019, 52% dintre inculpații trimiși în judecată au fost achitați, în 2021, peste 24%

Dintre toate parchetele din țară, procurorii care activează la Direcția Națională Anticorupție înregistrează cele mai mari procente de achitări în dosarele pe care le instrumentează. Cifrele ultimilor ani sunt de-a dreptul ȘOCANTE! În 2019, 52% dintre inculpații trimiși în judecată, acuzați de corupție, au fost declarați nevinovați de judecători. În 2018, 36% dintre inculpați au primit achitare, în deciziile definitive judecătorești, iar anul trecut, potrivit bilanțului prezentat de DNA în luna februarie a acestui an, peste 24%, dintre inculpați, în condiții de pandemie, când a scăzut și numărul dosarelor instrumentate.

Cât costă statul român erorile procurorilor și ce implicații există asupra destinele inculpaților?!

Punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale într-un dosar presupune mobilizarea unei întregi ”armate” de lucrători în Justiție dar și din alte domenii de activitate.

Cu toții sunt bine plătiți, din banii statului. Procurorii și judecătorii realizează venituri cuprinse între 10 și 20 de mii de lei (în funcție de grad, vechime, sporuri), ofițerii de cercetare penală se apropie de 10 mii de lei, lunar. Bugetul Direcției Naționale Anticorupție este în 2022 de 205 milioane de lei, față de 218 milioane de lei, în 2021.

La încropirea unui dosar lucrează organele judiciare, organele de cercetare penală și procurorii, dosarul trebuie avizat ierarhic, apoi urmează etapele trimiterii în judecată, a stadiului de cameră preliminară, a instanței de drepturi și libertăți. Dacă dosarul este ”temeinic” și argumentat, acesta va fi judecat de instanțe pe fond, apel și recurs, dacă este cazul. Urmează ani de zile de calvar și cheltuieli pentru cei inculpați, supuși oprobiului public sau ”scoși din câmpul tactic”, așa cum afirma gen Dumitru Dumbravă.

În cadrul procesului, pe timpul și banii lor, sunt angrenate părțile (inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilimente) avocații acestora și acolo unde este cazul, experți, interpreți, organe speciale de constatare, etc.

În cazul infracțiunilor de corupție, care au specificul lor, obținerea probelor (denunțuri, înregistrări, etc) și legalitatea metodelor pot cântări asupra deciziei instanței de judecată.

În cazul unui dosar penal  ”soldat” cu achitare, întreg efortul judiciar este suportat de stat, al cărui acuzator public -procurorul – fie a văzut infracțiuni care nu există, fie nu a administrat corect și legal probele, fie fapta nu a existat.

În mod normal, procurorul, la fel ca și judecătorul, trebuie să aibă cel mai înalt nivel de profesionalism, astfel încât un dosar care nu are probele necesare să NU ajungă în fața judecătorilor.

Despre implicațiile la nivel profesional și uman ale unui asemenea proces ce am putea adăuga?

Efectele sunt dintre cele mai dure: decădere profesională, degradare umană, subrezirea sănătății, în unele cazuri pierderea celor dragi. cum pot fi toate acestea cântărite și apreciate financiar, vă lăsăm pe dumneavoastră să apreciați!