Nicușor Dan a câștigat, din punct de vedere matematic, turul al doilea al alegerilor prezidențiale desfășurate pe 18 mai 2025 și urmează să devină noul președinte al României. În vârstă de 55 de ani, actualul primar general al Capitalei, aflat la al doilea mandat, a decis pe neașteptate, în data de 16 decembrie 2024, să intre în cursa pentru prezidențiale ca independent, motivând că „bucureștenii nu pot trăi bine în București dacă România nu o duce bine”.
Candidatura sa a fost ulterior susținută de USR, care, printr-o decizie luată cu largă majoritate în Comitetul Politic, a renunțat la propria candidată, Elena Lasconi. Argumentul principal al retragerii a fost că USR nu putea permite ca alegătorii să fie nevoiți să aleagă în turul al doilea între doi candidați antieuropeni, Victor Ponta și George Simion.
Traseul public al lui Nicușor Dan a început cu statutul de olimpic internațional la matematică, a continuat cu activitatea sa civică remarcabilă și a culminat cu implicarea politică. Originar din Făgăraș, a absolvit Liceul „Radu Negru”, remarcându-se prin câștigarea Premiului I la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988.
După ce a finalizat studiile la Facultatea de Matematică a Universității din București, și-a continuat pregătirea în Franța, la École Normale Supérieure din Paris. A obținut un master în matematică la Universitatea Paris 11 și un doctorat la Universitatea Paris 13. Revenit în România, a lucrat timp de 18 ani ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române.
Implicarea sa civică a debutat în anii 2000, prin fondarea Școlii Normale Superioare din București și a Asociației Tinerii pentru Acțiune Civică. A devenit cunoscut în 2008, odată cu înființarea Asociației Salvați Bucureștiul – ONG care a revoluționat activismul urban în România. Prin acțiuni în instanță și presiune publică, a reușit să influențeze schimbări legislative în domeniul urbanismului și protejării spațiilor verzi.
A intrat în politică în 2015, ca fondator al Uniunii Salvați România (USR), partid din care a demisionat în 2017, nemulțumit de orientarea progresistă dominantă. A fost ales deputat din partea USR în 2016, iar în 2020 a câștigat funcția de primar general al Bucureștiului ca independent, cu sprijinul unei alianțe de dreapta. A fost reales în 2024, obținând peste 46% din voturi.
Stilul său de guvernare este definit de o abordare tehnocrată, evitând conflictele politice și concentrându-se pe soluții administrative. Tot în 2024 a organizat un referendum pentru reorganizarea urbanistică și financiară a Capitalei, care însă nu a fost transpus în legislație de majoritatea guvernamentală formată din PNL și PSD.
În campania pentru alegerile prezidențiale din 2025, a candidat cu sloganul „România onestă”. Se declară un politician pro-european, pro-NATO și pro-transparență. Este creștin ortodox, dar respinge politizarea excesivă a Bisericii. În privința temelor sensibile precum drepturile LGBT sau parteneriatul civil, adoptă o poziție echilibrată, considerând că astfel de decizii trebuie să revină societății, nu clasei politice.
A susținut nevoia reformării serviciilor de informații, pe fondul unui presupus eșec instituțional în gestionarea alegerilor din 2024.
În domeniul politicii externe, pledează pentru sprijinirea Ucrainei și întărirea capacității de apărare a României.
La nivel personal, Nicușor Dan are o situație financiară modestă. Deține un teren în Predeal, nu are locuințe, conduce o mașină veche din 1986 și are datorii bancare însemnate. Veniturile sale provin în principal din funcția de primar, iar campaniile electorale i-au fost susținute în mare parte prin donații private și rambursări de la Autoritatea Electorală Permanentă.
Controversele din jurul său includ prezența alături de el, în momentul depunerii candidaturii, a lui Daniel Ene, colonel SRI în rezervă. Potrivit unei anchete Recorder, Ene l-a însoțit în majoritatea deplasărilor de campanie, ceea ce a alimentat suspiciuni privind legături între candidatul independent și structurile de informații.
Totodată, relația lui cu omul de afaceri Matei Păun a atras atenția presei. Păun, consultant financiar cu cetățenie germană și domiciliu în SUA, a derulat afaceri în fostul spațiu sovietic, inclusiv în Rusia și Belarus – regiuni sensibile în contextul geopolitic actual. Postările sale anterioare cu tentă pro-Putin și pro-Rusia au generat controverse. Nicușor Dan a admis că îl consultă uneori, dar a evitat să comenteze în detaliu activitățile acestuia.
Pe tema avortului, Nicușor Dan a adoptat o poziție rezervată. A declarat că susține, în principiu, dreptul femeii de a decide asupra propriului corp, dar a menționat că există „nuanțe” legate de vârsta fătului, ceea ce a stârnit reacții din ambele tabere ale dezbaterii.
O declarație care a generat reacții a fost aceea că l-ar vedea pe fostul președinte Klaus Iohannis în rolul de consilier la Cotroceni, invocând relațiile internaționale încă „proaspete” ale acestuia. Ulterior, s-a delimitat de idee, spunând că a fost o exprimare neinspirată.
În timpul campaniei pentru turul al doilea, a afirmat că ar dori să îl propună pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru, iar guvernul să fie alcătuit dintr-o coaliție de partide pro-europene: PNL, PSD, USR și UDMR.
Duminică seara, la Antena 3, Nicușor Dan a declarat că de luni va începe discuții informale pentru formarea unui nou guvern, „să vedem cine, ce vrea”, menționând că va avea un dialog și cu Ilie Bolojan.
