Comisia de la Veneția a dat verdictul privind anularea alegerilor prezidențiale din România: Permisă doar în situații excepționale

Comisia de la Veneția a precizat că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat pregătirea unui raport urgent referitor la următoarea întrebare: În ce condiții și pe baza căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?

Întrebarea se referă la Decizia nr. 32 a Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024, care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.

„Nu este de atribuția Comisiei de la Veneția să analizeze detaliile cauzei sau să examineze decizia Curții Constituționale a României. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția de către Adunarea Parlamentară este de natură generală și vizează o analiză a dreptului constituțional comparat și a standardelor europene și internaționale”, stipulează raportul.

Ca punct de plecare, Comisia de la Veneția subliniază că alegerile au scopul de a genera un rezultat electoral care să „asigure libera exprimare a opiniei poporului”, în conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției europene a drepturilor omului.

„Având în vedere consecințele grave ale anulării unui scrutin, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege. În acest sens, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția – care rămâne valabilă – de îmbunătățire a legislației privind anularea rezultatelor alegerilor”, menționează Comisia.

De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este decisiv. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe excepționale (principiul ultima ratio). Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularitățile ar fi putut afecta rezultatul” – precizează Comisia de la Veneția, care adaugă: „Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile ex officio ale curților constituționale. Ținând cont de faptul că instanțele, inclusiv instanțele constituționale, sunt caracterizate de a fi reactive, nu de a stabili agenda, Comisia de la Veneția consideră că puterea instanțelor constituționale de a invalida alegerile ex officio – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”, punctează raportul.

„În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie însoțit de măsuri adecvate și garanții suficiente care să prevină orice arbitrar. Procedura trebuie să fie echitabilă și obiectivă și să asigure o decizie suficient de motivată; reclamanții trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în termene rezonabile”, adaugă Comisia de la Veneția.