Este pentru prima oară când reprezentanți ai Curții de Apel București (CAB) își asumă o ieșire publică într-o astfel de situație. Conferința de presă a fost stabilită să înceapă la ora 12:00. În fața conducerii instituției, încă de la debut, judecătoarea Raluca Moroșanu a afirmat că mărturia colegului său, judecătorul Beșu, este reală.
Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti:
- Mă bucur să avem această întâlnire. Profesiile noastre, aceea de magistrat și jurnalist sunt animate de aceeași nevoie: de aflare a adevărului.
Ia cuvântul o judecătoare:
- Am 26 de ani de magistrastură. Sunt aici pentru a-l susține pe Laurențiu Beșu. Este adevărat tot ce zice. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera. O parte dintre colegi sunt de acord cu mine. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine.
Arsenie reia cuvântul:
- Mulțumim doamna judecător. Așa cum am precizat conferința vine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni. Pentru a apăra independența justiția, vrem să atragem atenția asupra situației.
- Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor.
- Aș începe cu cel mai important: anume cazul Vanghelie. A fost înregistrat la Curtea de Apel București, a fost așadar în 2021. Judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă pentru că a promovat un concurs, la fel și cealaltă judecătoare. Așadar factorul de decizie a fost exterior CAB. Este dreptul la carieră al judecătorilor. Judecătorul Răileanu a solicitat el să își schimbe cariera. Judecătorul Andreea Ionescu a fost la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii. Volumum de muncă e ridicat. Decizia a fost luată având în vedere că nu se administraseră probe. Judecător Gargaria Anastasia, însă având în vedere că nu motiva deciziile s-a impus neprelungirea mutării. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată. A fost o singură soluție de prescripție și două de achitare.
- Termenul general de prescripție pentru luare de mită a fost îndeplinit în 2017.
- Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, termenul a curs de la data comiterii. Termneul de prescripție s-a împlinit în 2017. A da vina pe CAB în vederea prescrierii răspunderii penale în vedere în care era deja prescris din 2017 este greșit.
- Despre judecătorul Beșu: Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, trebuie subliniat că CAB a salvat dosarul de la prescripție. O eventuală schimbare de încadrare ulterioară nu afectează competența CAB. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor conduce la concluzia că soluția CAB este una care nu expune soluționarea la prescriere. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză să nu fie respectate alte reguli din codul de procedură penală.
- Afirmațiile făcute precum că „inculpații sunt scăpați” reprezintă o autopronunțare. Judecătorul știe care va fi soluția procesului abia la finalul procesului.
- Afirmații precum că sunt chemați la CAB judecători sensibili, fac obiectul sesizării CSM, așa că nu vom dezbate asta.
- În ceea ce privește activitatea sa la Doi și un Sfert menționăm că am cerut detalii de la instituțiile abilitate.
Despre una dintre judecătoarele din documentarul Recorder: „CAB a avut de gestionat ani de zile un judecător agresiv fizic și verbal cu majoritatea colegilor”
- Un al judecător, Panioglu Daniela, atacă CAB: În timp ce invocă exigențe morale, a lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. Ea a acuzat alte persoane fără probe. O să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși în 15 iunie 2011 doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate a unui apartament, până în 2015 a continuat să deconteze o chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință. Când CAB a aflat realitatea și a asistat plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță.
- Această conduită vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții. Conduita sa ilicită nu e doar de însușire a banului public, ci este vorba și despre încălcarea atribuțiilor de serviciu. Ea a fost sancționată pentru afecțiuni fizice și verbale asupra unui coleg. Ea l-a lovit cu dosarul în cap pe colegul său de complet de judecată.
- Mulți colegi au refuzat să facă echipă cu ea, din 23 de judecători, 1 singur judecător și-a manifestat intenția de a face complet cu doamna judecător. După un an, a renunțat și el.
- În concret, fiind investită în 2013 cu soluționarea unui dosar, nu l-a soluționat timp de 9 ani, amânând pronunțarea pentru 268 de zile. Menționăm că așa cum rezultă din rechizitoriu prejudiciul este de ordinul milioanelor de euro. 9 ani de zile un dosar. Acest dosar a fosr preluat ulterior de un alt complet. În final, acum dosarul se află în stadiu de finalizare, după aproape doi ani de zile. Faceți dvs. comparația de timp.
- Doamna Panioglu a fost sancționată disciplinar pentru că a inserat aprecieri care erau fapte penale săvârșite de procurori, depășind astfel limitele sesizării. Este cu evidență că CAB a avut de gestionat ani de zile un judecător agresiv fizic și verbal cu majoritatea colegilor.
CAB publică înregistrări cu judecătoarea care a apărut în documentarul Recorder
Arsenie a pornit acum o serie de înregistrări care susține că sunt din sala de judecată unde judecător este judecătoarea Panioglu. Se aud urlete: „Îl apărați? Ce își retrage clientul dvs? E logic, doamna avocat? Doamna avocat, vreți să vă trimitem la cursuri de drept? Când se face procedura civilă, în ce an? Răspundeți! Ce își retrage?”, se aude, printre altele, în înregistrare
Arsenie:
- Vă putem pune la dispoziție înregistrările.
- Justiția nu înseamnă soluții prestabilite.
- Din păcate, prin diferite mesaje, justiția a trecut la o arenă. E o preocupare în destructurarea puterii judecătorești. Asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar prin ridiculizarea conducerii sistemului judiciar, folosind ca voci oameni care reacționează în urma eșecului profesional.
- Cine beneficiază? Sunt acțiuni cu țintă de a crea haos controlat. Atacurile apar la momentul în care DNA trimite în judecată dosare grele, iar CAB va trebui să judece aceste dosare. Asta e metoda clasică: distrugi încrederea în instituții, înainte ca ele să se pronunțe.
- Astăzi vedem un judecător cu trecut în servicii care lansează mesaje bazate pe propriile concepții și o instituție media care le prezintă fără să le verifice.
- Atacul politicului rezultă chiar din prezentarea la TVR a unui film artistic cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale.
- Nu vom abdica de la valorile statului de drept pe care am jurat să le respectăm. Nu pretindem că nu sunt probleme, dar acestea nu pot veni decât prin dialog, respect, profesionalism și competență.
Întrebări de la jurnaliști / Jurnaliștii Recorder sunt în sală / Fără răspuns concret la o întrebare
Recorder: Puteți să ne spuneți care au fost motivele pentru care CAB a decis înlocuirea unui judecător cu un alt judecător?
Dosarul este pe rol, nu putem comenta. Ca principiu, schimbările sunt strict legale.
Ați făcut și la alte dosare…
Vă mulțumesc, sunteți în eroare. Dosarul Bădălău este soluționat definitiv. Chestiunile prezentate sunt strict cele dezbătute. Mulțumesc, altă întrebare, alți jurnaliști.
Un judecător din dosarul Burci nu a făcut nicio cerere de degrevare. Ne puteți spune care este motivul pentru care l-ați schimbat?
V-am mai dat acest răspuns. Strict în condițiile legale.
Este secret?
Nu este secret. Dacă putem să vorbim pe rând… Vă rog, vorbiți dvs.
Dați-ne motivarea pentru care a fost scos din complet
Ce pot să vă spun este că urmărirea penală a durat 8 ani și discutăm după ce se încheie urmărirea judecătorească. Nu putem să… Nu pot spune, nu putem face aprecieri. CAB nu trage aici concluzii, am prezentat împrejurări factuale și dovezi.
„În ceea ce privește celelalte chestiuni care apar în investigația Recorder, nu m-am informat”
Dvs. răspundeți la chestiunile din acest documentar?
Este o conferință de presă, nu suntem în fața dvs să dăm fiecărei…
Noi ca jurnaliști reprezentăm aici milioane de oameni…
Conferința de presă a fost a CAB, pe niște chestiuni pe care am dorit să dăm un răspuns media. În ceea ce privește celelalte chestiuni care apar în investigația Recorder, nu m-am informat. Ne-am exercitat acest drept pentru apărarea sistemului judiciar.
Doar ați citit de pe foaie. Nu ați explicat, nu ați oferit răspunsuri la întrebări.
Doar nu vă convin dvs. răspunsurile. Vă mulțumesc pentru aprecieri. Sigur, aceste lucruri citite de pe foaie sunt lucruri gândite de mine. Am răspuns la întrebări.
ProTV: Legat de schimbările din compelturile de judecată, există astfel de schimbări care au avut în final consecința prescrierii?
Aceste dosare prin prisma inculpaților reprezintă interes media. Din păcate sunt mii de oameni achitați, pentru care încetează procesele penale, după cum sunt mii de oameni și în pușcărie. Acele penitenciare sunt pline pentru că judecătorii prezintă hotărâri de condamnare.
De ce din 210 judecători, 50 sunt delegați din 6 în 6 luni? Ca să îi aveți la mână, de ce faceți asta?
Din păcate, dinamica personalului din cadrul CAB nu se întâmplă să avem toți probleme în același timp. De exemplu, Tribunalul Teleorman are 6 judecători din 20. Dacă puterea executivă va decide să ia aceste diurne, vom rămâne cu 4.
De ce nu faceți concursuri?
Stimată doamnă, concursurile sunt organizate. Delegările operează cu aceste diurune pentru a asigura funcționarea acestor instanțe.
De ce o pătrime din judecători de la CAB sunt delegați și nu ați cerut CSM să organizeze mai multe concursuri?
S-au organizat, doamna jurnalist și nu s-a înscris niciun candidat. Cererea de transfer este opțiunea judecătorului, nu pot să îi cer judecătorului să facă transfer.
Domnul Beșu și-a făcut cerere de transfer și a fost respinsă. Cum explicați?
Nu pot răspunde pentru deciziile CSM.
TVR: Ați deschis conferința prezentând cazul lui Marian Vanghelie. Ați spus că s-a prescris din 2017. Asta pentru că nu țineți cont de decizia CJUE, care spune că trebuie să țineți cont de decizia CCR. Însă CJUE a spus că instanțele naționale nu trebuie să țină cont de decizia care elimină prescripția specială. De ce CAB nu ține cont de decizia CJUE privind prescripția?
Este o chestiune care… Dacă am da curs ar însemna să încălcăm toate dispozițiile legale. Judecătorul este independent. Nu poate da conducerea CAB dispoziție completului de ce să țină cont și ce nu. Nu direcționăm soluții.
Explicativ.com: Cât la sută dintre cazuri sunt cazuri de mare corupție?
Nu am o astfel de statistică.
Cum explicați că fix aceste cazuri apar ca accidente și conduc la prescripție? Nu e un eșec al instituției și al dvs?
Nu știu de ce vorbiți dvs de acest eșec. Este o eroare de raționament juridic. Nu scapă nepedepsiți. Sunt mii de dosare de corupție, dar care nu suscită interesul media, care s-au soldat cu recuperarea prejudiciilor. Nu instanța recuperează prejudiciul.
În comunicatul de ieri și azi ați invocat CSAT în cazul domnului Beșu. Nu considerați că prin acest apel nu validați ideea că sistemul de justiție răspunde altor structuri?
Noi nu putem face astfel de verificări.
Purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel București a declarat pentru HotNews că, la conferința de presă, vor lua cuvântul „reprezentanții conducerii Curții de Apel București”, fără a oferi însă un nume concret. „Nu avem această informație”, a precizat aceasta cu aproximativ o oră și jumătate înainte de eveniment.
În prezent, Curtea de Apel București este condusă de Liana Nicoleta Arsenie, alături de trei vicepreședinți.
Liana Arsenie ocupă funcția de președinte al Curții de Apel București din 1 iunie 2023, când a preluat conducerea instituției de la Lia Savonea. Înainte de acest moment, pe durata mandatului Liei Savonea, Arsenie a deținut funcția de vicepreședinte al instanței.
„În data de 11.12.2025, la ora 12, la sediul Curţii de Apel Bucureşti din Splaiul Independenţei, nr. 5, sector 4 Bucureşti se va desfăşura o conferinţă extraordinară de presă având ca obiect prezentarea datelor factuale şi informaţiilor relevante privind acuzaţiile formulate în spaţiul public în ultima perioadă”, a transmis CAB, miercuri seară, prin intermediul unui comunicat de presă.
Conducerea Curții de Apel apare pentru prima dată în fața publicului într-un astfel de context
Este pentru prima dată când conducerea Curții de Apel București se prezintă public, prin intermediul presei, într-o situație de acest fel. Anunțul a fost transmis redacțiilor miercuri seară, chiar în momentul în care documentarul Recorder era difuzat la TVR 1 și depășise 1,2 milioane de vizionări pe YouTube, la doar 24 de ore de la publicare.
Decizia vine după ce, tot miercuri, instituția l-a criticat pe Laurențiu Beșu, unul dintre magistrații care a acceptat să apară cu identitate asumată în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
În film, mai mulți procurori și judecători – unii anonimi, alții cu identitatea dezvăluită, precum fostul șef al DNA Crin Bologa, procurorul militar Liviu Lascu sau judecătoarea Andrea Chiș – descriu culisele funcționării sistemului judiciar.
În ceea ce privește Curtea de Apel București, documentarul arată cum, în mai multe dosare, inclusiv cele privind pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, ar fi fost schimbați judecători în mod repetat, fie pentru prelungirea proceselor, fie în legătură cu decizii de anulare a unor condamnări anterioare.
Dezvăluirile Recorder
Documentarul „Justiție capturată” a fost publicat marți seară de Recorder pe canalul lor de YouTube.
Filmul investighează actuala stare a justiției din România, fenomenul prescrierilor și consecințele concentrării puterii în mâinile „unor magistrați care coabitează cu politicienii”.
În producția Recorder apar procurorul militar Liviu Lascu, fostul procuror-șef al DNA Crin Bologa, o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, acestea din urmă având identitatea protejată.
Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, explică faptul că interpretarea excesiv formală a legii a dus la anularea probelor „pentru orice”, chiar și pentru aspecte minore, metaforizate de el drept „o virgulă”.
„Am ajuns să reinventăm Dreptul”, afirmă Sandu, precizând că nu își amintește „vreo sentință importantă de condamnare în ultima perioadă”. El arată că această slăbire a actului de justiție îi demotivează pe magistrați și îi lasă fără apărare pe cetățeni.
