Unele comunități ortodoxe continuă să se ghideze după vechiul calendar iulian, introdus de împăratul Iuliu Cezar în anul 45 î.Hr., care rămâne în urmă cu 13 zile față de calendarul gregorian folosit astăzi.
Când se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi în 2026
În 2026, Crăciunul pe rit vechi va fi sărbătorit miercuri, 7 ianuarie. Aceasta este o zi importantă pentru rușii lipoveni, sârbi, ucraineni și pentru românii de peste Prut, care continuă să urmeze calendarul iulian. Sărbătoarea începe de fapt în Ajun, pe 6 ianuarie, când familiile se adună la masă, dar mănâncă doar alimente de post. Tradiția spune că nu trebuie gustat nimic dulce până nu răsare prima stea pe cer, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi.
Diferențele dintre Crăciunul pe rit vechi și pe rit nou
În antichitate, oamenii măsurau timpul diferit, ceea ce nu se potrivea întotdeauna cu mișcarea Soarelui. Egiptenii aveau un an de 365 de zile, romanii unul de 355 de zile. Pentru a corecta aceste discrepanțe, Iuliu Cezar a introdus calendarul iulian, folosit de creștini timp de secole, inclusiv pentru calculul Paștelui.
Însă, calendarul iulian avea o mică eroare: era ușor mai lung decât anul solar, ceea ce genera o întârziere de trei zile la câteva sute de ani. Pentru a rezolva problema, Papa Grigorie al XIII-lea a introdus, în 1582, calendarul gregorian (stilul nou), prin care zece zile au fost eliminate. Bisericile ortodoxe din Constantinopol au adoptat acest calendar în 1923, iar Biserica Ortodoxă Română în 1924, astfel că majoritatea credincioșilor români au început să sărbătorească Crăciunul la aceeași dată ca în Occident.
Cu toate acestea, unele biserici – precum cea Rusă, Sârbă, Patriarhia Ierusalimului sau mănăstirile de pe Muntele Athos – au păstrat calendarul iulian, motiv pentru care sărbătorile lor cad la două săptămâni după cele ale credincioșilor care folosesc stilul nou.
De ce unii români sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie
Există comunități românești care respectă tradiția Crăciunului pe rit vechi, fie din motive etnice, fie religioase. Printre acestea se numără:
-
Rușii lipoveni din Dobrogea și Moldova, care au păstrat calendarul iulian de sute de ani. Ei urmează propriile reguli religioase, fac semnul crucii diferit și participă la slujbe în slavonă.
-
Ucrainenii din zone precum Maramureș sau Bucovina, care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie.
-
Sârbii din Banat, care respectă calendarul bisericii lor din Serbia și continuă tradiția stilului vechi.
Tradiții de Crăciun pe rit vechi
Crăciunul pe rit vechi păstrează obiceiuri tradiționale, transmise din generație în generație:
-
Postul Crăciunului, de 40 de zile, începe pe 28 noiembrie și pregătește credincioșii pentru sărbătoare, prin rugăciune și abținerea de la anumite alimente.
-
Liturghia de la miezul nopții din Ajunul Crăciunului este un moment central, unde credincioșii se adună la biserică pentru a celebra nașterea lui Iisus, cântând colinde.
-
Colindatul rămâne o tradiție vie: cetele vizitează casele localnicilor, aducând vestea Nașterii Domnului și dorindu-le sănătate și belșug. În unele comunități, oamenii aduc pui la biserică sau îi lasă în curte ca simbol al vieții și prosperității pentru anul care vine.
Revelionul pe rit vechi
Două săptămâni după Anul Nou oficial, comunitățile care urmează ritul vechi sărbătoresc trecerea în noul an pe 13 spre 14 ianuarie. Tradiția spune că starea de spirit din această noapte influențează norocul pe tot parcursul anului. Se organizează petreceri, urători merg din casă în casă pentru a ura sănătate și prosperitate, iar meniul tradițional include sarmale, piftie și plăcinte de casă.