Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe măsurile de austeritate. PSD și POT vin cu amendamente, AUR anunță moțiune de cenzură, iar sindicatele protestează

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat luni răspunderea în fața Parlamentului pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului. „Sunt un premier cu mandatul pe masă și tot ce am spus că se va pune în practică se va întâmpla. În caz contrar, nu voi mai fi premier”, a declarat Bolojan în plen.

UPDATE 17:30 – George Simion, liderul AUR, a anunțat în plen că formațiunea sa va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, cu votul programat pentru luni.

UPDATE 17:20 – Ilie Bolojan a prezentat oficial proiectul cu măsurile de austeritate asumate de Guvern.

UPDATE 17:10 – Ședința în plen a început. S-au înregistrat 305 deputați și senatori prezenți. Pentru a permite angajarea răspunderii pe proiectul de lege, parlamentarii au fost convocați într-o sesiune extraordinară, în contextul vacanței parlamentare. AUR a anunțat că va depune moțiune de cenzură în termenul constituțional de trei zile.

UPDATE 15:40 – Reprezentanții Guvernului au fost chemați la Cotroceni pentru discuții privind neînțelegerile din coaliție legate de reducerea deficitului, conform unor surse citate de News.ro.

UPDATE 15:30 – Printre amendamentele PSD acceptate de Guvern se numără: aplicarea temporară a CASS doar pentru pensiile care depășesc 3.000 lei, menținerea burselor pentru mame minore, scutirea de CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere copil, reducerea cu 40% a subvențiilor partidelor și TVA redus (11%) pentru muzee. USR a obținut acceptarea unor măsuri precum majorarea taxelor pe jocurile de noroc, reducerea subvențiilor pentru partide și norme reduse de predare pentru directorii de școli.

UPDATE 15:20 – Ședința de plen a fost reprogramată pentru ora 17:00, din cauza întârzierii ședinței de Guvern, care s-a încheiat în jurul orei 15:15.

UPDATE 14:30 – Guvernul a încheiat ședința în care s-a stabilit forma finală a proiectului privind măsurile fiscal-bugetare. Premierul și membrii Cabinetului s-au îndreptat spre Parlament pentru angajarea răspunderii. Dacă în trei zile nu se depune o moțiune de cenzură, proiectul este considerat adoptat. În caz contrar, iar moțiunea trece, Guvernul este demis.

UPDATE 13:30 – Parlamentul s-a reunit de la ora 15:00 în sesiune extraordinară pentru angajarea răspunderii Guvernului. Inițial, ședința de Guvern era programată la 12:30, dar a fost amânată pentru 13:30. Guvernul a inclus în pachet câteva modificări de ultim moment, inclusiv propunerea PSD de reducere a subvențiilor pentru partide și limitarea aplicării CASS pentru pensiile de peste 3.000 lei până în 2027. AUR susține că are suficiente semnături pentru moțiunea de cenzură, alături de parlamentari de la SOS România și independenți.

POT cere reducerea risipei, nu sărăcirea românilor

Partidul Oamenilor Tineri (POT) a transmis că măsurile Guvernului nu reduc risipa, ci îi pedepsesc pe cetățenii cinstiți. Președinta formațiunii, Anamaria Gavrilă, a criticat dur politica fiscală propusă de Guvern și a anunțat că va depune amendamente care vizează eliminarea posturilor inventate, reducerea numărului de funcții de conducere din administrație și o taxare corectă a multinaționalelor și băncilor.

POT solicită ca ANAF să își îndrepte acțiunile spre marii datornici, nu spre micii antreprenori, și cere transparență totală în cheltuirea banilor publici. „România are nevoie de curățenie, nu de austeritate”, a spus Gavrilă, respingând ideea majorării taxelor pentru populație.

Amendamentele PSD privind CASS și subvențiile pentru partide

PSD a depus amendamente esențiale care prevăd că pensiile sub 4.000 de lei nu vor fi taxate cu CASS. Potrivit unui amendament semnat de deputatul Adrian Solomon, veniturile din pensii de până la 4.000 lei sunt scutite de contribuția de sănătate. De asemenea, veteranii și mamele aflate în concediu de creștere copil ar urma să fie exceptate de la plata CASS.

În ceea ce privește subvențiile pentru partide, PSD propune reducerea cu 40% a sumelor alocate în 2026, față de nivelul din 2024.

Proteste în Parlament: sindicatele din educație și sănătate, în stradă

Sute de sindicaliști din Educație și Sănătate au protestat luni în fața Parlamentului, în contextul asumării răspunderii Guvernului pe măsurile fiscale. Manifestația are loc în condiții meteo extreme, sub cod roșu de caniculă. Sindicatele contestă tăierea sporurilor și reducerea drepturilor salariale, susținând că măsurile Guvernului afectează grav personalul din sectorul public.

Sindicatele din Senat avertizează asupra unui posibil blocaj instituțional

Organizațiile sindicale din Senat acuză Guvernul de atac ilegal asupra drepturilor salariale, denunțând reducerea abuzivă a sporurilor pentru condiții vătămătoare la doar 300 de lei brut. Ei avertizează că, dacă până în septembrie 2025 nu se remediază această situație, se vor iniția toate demersurile legale posibile, inclusiv acțiuni ce pot duce la blocaje instituționale.

Calendarul procedurii de asumare a răspunderii

Executivul a avizat vinerea trecută proiectul privind măsurile fiscal-bugetare, iar luni a fost termenul-limită pentru depunerea amendamentelor. Dacă nu este depusă nicio moțiune de cenzură în termen de trei zile, proiectul se consideră adoptat. Dacă moțiunea este votată și trece, Guvernul cade.

Proiectul reglementează măsuri pentru reducerea cheltuielilor permanente și creșterea veniturilor la buget, astfel încât să se poată susține cheltuielile publice esențiale.

„Vin astăzi în fața dumneavoastră și a tuturor românilor care ne urmăresc pentru angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale și bugetare. Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiți să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest ușor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru Coaliția de partide care își asumă această decizie. Este, însă, o urgență națională și un act de responsabilitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul.

Așa cum am afirmat la preluarea mandatului, direcțiile de acțiune rămân neschimbate: ordine în finanțele țării, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Iar respectul începe de la a spune adevărul și a îmi asuma responsabilitatea. România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB. Așa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132, iar pentru asta România s-a împrumutat și se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcționa.

Acest lucru trebuie să se oprească aici, altfel ne așteaptă așa numitul „Junk”, respectiv titlul de „țară nerecomandată pentru investiții”, cum definesc termenul agențiile de rating. Cum se traduce acest „Junk” pe înțelesul fiecărui român: Dacă România ajunge în această situație, vom avea cu siguranță următoarele consecințe:

● taxe mult mai mari,

● prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică,

● dobânzi la credite mai mari pentru stat și cetățeni,

● o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar.

● fonduri europene blocate.

România ar deveni o țară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni. Pe scurt, țara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una din cele mai grele situații de instabilitate economică și politică de după decembrie 89. Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul țării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi personal? Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecințe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri și seniori, pe angajații de la stat și de la privat, pe micii întreprinzători și marile companii, fiecare familie.

Acest lucru poate fi evitat. Încă. Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită. Suntem aici să evităm acest scenariu, pentru ca România să renască economic și să prospere în următorii ani. Știu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere. Vreau să le transmit românilor că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranță. Dacă facem ce trebuie în următoarele luni vom fi într-o altă situație la sfârșitul anului viitor.

Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condițiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele, peste media Uniunii Europene. Suntem, pe de altă parte, printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE (26% din PIB față de 40% în vestul Europei). Avem cote de TVA și taxe pe dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ținem cât mai jos, dar trebuie să fim și realiști. În primul rând, trebuie să le încasăm, combatând evaziunea fiscală și fraudarea banului public. Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta.

Or, fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea.

Acest pachet vizează:

1. Reorganizarea TVA: Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică, HoReCa – temporar)

2. Creșterea necesară a unor accize. Vor crește cu 10% accizele la alcool și carburanți. De asemenea, vor crește accizele și pentru tutun.

3. Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag. Obiectivul dorit este creșterea numărului de contribuabili la sănătate de la 6 milioane, la 8 milioane.

4. Taxarea capitalurilor mari.

● Impozitul pe dividende rămâne 10% în 2025, apoi va ajunge la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026

● Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile companiilor de jocuri de nororc vor fi suprataxate.

5. Înghețarea unor cheltuieli bugetare

● În anul 2026 se îngheață salariile și pensiile din sistemul public

● Se limitează angajările și sporurile nejustificate

În afara acestor măsuri, aș vrea să fac și unele clarificări legate de educație. Aș vrea să fie limpede pentru toată lumea: titularii din Educație nu-și pierd locurile de muncă și nu li se taie din salarii. Da, e adevărat, vor fi mai puține plăți cu ora și câștigurile suplimentare din această activitate se vor reduce. Iar bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează pentru a deveni sustenabil și meritocratic.

● Bursele vor fi acordate doar pentru merit real (minim nota 9, max. 15% dintr-o clasă) și burse sociale pentru nevoi reale. Se elimină, așadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanță.

● Gândiți-vă că în trei ani de zile, din cauza anomaliilor din sistem, bugetul pentru bursele elevilor a crescut de peste 25 de ori, de la 188 de milioane la 4,7 miliarde.

● Norma didactică va crește cu 2 ore, ajungând în felul acesta aproape de norma medie europeană.

În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei mai amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii. Vreau să asigur pe toată lumea de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru. Îi rog pe cei îngrijorați de ordinea în care luăm măsurile să urmărească pașii pe care îi facem și vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem face totul în câteva zile.

Toate măsurile despre care am vorbit în programul de guvernare și poate mai multe decât atât, vor aduce echitate și dreptate. Promisiunea mea este că vom face ordine în finanțele țării noastre. Dorința mea este să demonstrez că putem avea o bună guvernare cu respect pentru cetățeni.

Atunci când am spus că e nevoie de un nou inceput, m-am gândit și la măsuri concrete de restabilire a bunului simț în administrația centrală și locală. Unele vin prin educație, dar unele mai vin și prin reguli. Și cu aceste reguli se ocupă acum Guvernul pe care îl conduc. Din acest motiv, vreau să vă vorbesc și despre cel de-al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la Guvern. El va veni în completarea acestor prime măsuri. Astfel, până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate și eficiență:

Vorbim despre:

1. Reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea în pensie la vârsta generală.

2. Reforma companiilor de stat și a autorităților autonome. Restructurăm ASF, ANCOM și ANRE. Reducem numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație. Transparentizăm activitățile și contractele.

3. Reforma administrației locale și centrale. Prin redimensionarea aparatul bugetar din primării și agenții, prin descentralizare și digitalizare.

4. Combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public.

5. Urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare.

Vreau să închei cu un apel adresat, nu doar clasei politice, ci și fiecărui român, din țară sau străinătate: România are o șansă reală să devină mai puternică în Europa și în regiune, dacă trece cu bine de acest moment mai dificil. Dar acest lucru este posibil dacă suntem toți responsabili, implicați și onești. Apelul meu pentru colegii parlamentari din Coaliție este acesta: Susțineți-vă colegii pe care i-ați trimis în guvern să facă reforme, ajutați-i, de aici din Parlament cu soluții mai bune. Nu ne ajută nici dublul limbaj și nici căutarea unor vinovați sau explicații și justificări care nu folosesc nimănui. Situația actuală nu este despre orgolii personale, imagine și nici măcar competiție electorală. Oamenii se uită la noi și așteaptă maturitate și responsabilitate.

Apelul meu pentru opoziție este acesta: Participați la îmbunătățirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări salariile și pensiile. Iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă. Dacă țineți la România spuneți-le românilor adevărul, chiar dacă e neprofitabil politic. Acesta este singurul patriotism economic real, nu cel pus în pliante electorale. Veți avea în mine un interlocutor, un om deschis la dialog onest și civilizat. Dar în același timp voi taxa propunerile populiste, voi combate minciunile și dezinformarea, dacă va fi cazul.

Închei cu apelul nostru către toți românii din țară și străinătate: Suntem conștienți că aceste măsuri se vor resimți în viața de zi cu zi a unui număr foarte mare de concetățeni. Privim cu responsabilitate și solidaritate efectele ce vor urma și lucrăm cu toată energia pentru a atenua aceste efecte. Muncim, zi de zi, pentru a scurta, cât mai mult, perioada mai dificilă prin care România trece și pentru că aceste măsuri să fie drepte. Nu cerem confirmări. Înțelegem că pe bună dreptate aveți o încredere scăzută în guvernanți. Vă cerem însă o corectă evaluare și răbdarea de a înțelege că lucrurile nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta. Iar timpul va confirma sau nu. România nu mai poate funcționa cu improvizații și populism. România are nevoie de reguli aplicate pentru toată lumea și de drepturi respectate pentru fiecare român în parte.”

„Prin acest pachet de măsuri se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară, evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB”, se arăta într-un comunicat al Executivului.

Printre cele mai importante măsuri incluse în pachetul fiscal se numără introducerea a două noi cote de TVA, de 11% și 21%, alături de majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări. De asemenea, se va aplica contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și pentru pensionarii ale căror venituri depășesc 3.000 de lei lunar.

Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ asupra proiectului, atrăgând atenția că măsurile propuse ar duce la scăderea puterii de cumpărare a populației și ar afecta stabilitatea și predictibilitatea economică. Potrivit CES, efectele ar putea fi negative la scară largă, generând un impact social și economic semnificativ asupra întregii societăți.

Totodată, sindicatele ameninţă cu proteste în această săptămână. „Dacă nu am face nimic sau am lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecinţe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, creditorii noştri, cei care ne împrumută în prezent şi de care avem nevoie şi în viitor, pentru că nu putem să funcţionăm altfel, nu ne-ar împrumuta şi nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile şi pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiţionate de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. (…) Din 100 de lei care au fost încasaţi din taxele şi impozitele de la cetăţeni, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiţi dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câştigă cât ar putea rezista şi extrapolaţi această situaţie la nivelul unei ţări şi înţelegeţi în ce situaţie este România”, explica săptămâna trecută premierul Ilie Bolojan.