National
Legea pensiilor speciale, ADOPTATĂ în Senat în conformitate cu decizia Curții Constituționale
Marți, Senatul a adoptat, în urma procedurii de reexaminare, legea privind pensiile speciale, conform deciziei CCR
Au fost înregistrate 89 de voturi „pentru”, 16 „împotrivă” (preponderent din partea USR) și o abținere. Proiectul va fi supus unei noi reexaminări în Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz.
Pe data de 2 august, Curtea Constituțională a României a hotărât să trimită înapoi în Parlament Legea privind modificarea pensiilor speciale, în urma declarării unor articole ca fiind neconstituționale, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
Dezbaterile din plenul Senatului au fost aprinse
Liderul senatorilor PSD, Lucian Romașcanu, a argumentat că această lege are ca scop „protejarea fondurilor din PNRR și instaurarea unui sistem de pensii echitabil în România„. El a transmis către USR că ar fi trebuit să soluționeze problema pensiilor speciale „atunci când se afla la guvernare„.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a observat că forma actuală a legii privind pensiile speciale este „mult mai permisivă decât permite CCR„, creând o diviziune între „cetățenii obișnuiți – românii cu pensii calculate în funcție de contribuții și cei speciali – cu pensii considerabil mai mari”. Senatorul USR Irineu Darău și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că Guvernul nu a prezentat o evaluare bugetară a impactului acestei legi și că unele măsuri incluse în legea privind pensiile speciale vor intra în vigoare abia peste 5 ani.
Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a subliniat că principiul contributivității ar trebui să fie fundamentul oricărui sistem de pensii și că această lege trebuia să integreze mai multe principii.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a argumentat că CCR nu permite o reducere abruptă a pensiilor, așa cum a solicitat USR, și a acuzat senatorii USR de „demagogie și ipocrizie„. El a subliniat că PNL va continua să sprijine calcularea pensiilor pe baza contribuției.
Liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a considerat că forma legii rezultată în urma reexaminării este „superioară celei anterioare” și a subliniat că senatorii AUR au oferit un „vot politic și de încurajare„.
Senatorul Diana Iovanovici-Şoşoacă a argumentat că actul normativ reexaminat reprezintă „o ilegalitate și o formă de discriminare„.
Plenul a adoptat amendamentele propuse de comisiile specializate și a respins pe cele prezentate de USR în cadrul ședinței din plen
Un amendament adoptat în Senat stipulează că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul juridic cu o experiență de cel puțin 25 de ani în funcție, pot ieși la pensie la împlinirea vârstei de 60 de ani, beneficiind de o pensie de serviciu echivalentă cu 80% din media salariilor brute lunare și sporurilor aferente ultimelor 48 de luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, se iau în considerare ultimele trei luni de activitate.
Valoarea netă a pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net obținut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Senatul a mai hotărât că începând cu 1 ianuarie 2024, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică pot ieși la pensie și beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată doar în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de minimum 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare va crește cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la articolul 211, alineatul (1) din Legea 303/2004.
De asemenea, în noul text de lege, pensiile de serviciu se vor impozita după cum urmează: pentru veniturile lunare din pensii determinate în urma aplicării principiului contributivității, din care se scade plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se va aplica o cotă de impunere de 10%.
Pentru componenta necontributivă, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10% pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15% pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20% pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10% pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15% pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20% pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Comisiile au convenit că persoanele care intră sub incidența anumitor legi și îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutului personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, Statutului funcționarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate și completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menționate în vigoare, anterior modificărilor și completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective.
Proiectul va fi reexaminat și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.
