Autoritățile din România, entuziaste în susținerea Limbii Române în Rep Moldova dar indiferente față de același drept al românilor din Ucraina

Parlamentul din Republica Moldova a aprobat joi, 2 martie, în cadrul unei ședințe tensionate, legea privind înlocuirea sintagmei „Limba Moldovenească” cu „Limba Română”, inclusiv în Constituția țării. Autoritățile din România și-au arătat o susținere entuziastă față de această inițiativă. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, de pildă, a ieșit în spațiul public și a declarat că acest act reprezintă ”o normalitate istorică”

Întreaga situație însă a stârnit o rană veche și sângerândă a minorității românești din Ucraina, țară unde Limba Română le este interzisă celor peste 150.000 de români, care nu simt aceeași susținere din partea României, în lupta lor extrem de grea, pentru acest drept fundamental

”Revenirea limbii române la statutul de limbă oficială în Republica Moldova este o normalitate istorică și trebuie să se întâmple cât mai repede! Sintagme precum ”limbă de stat”, ”limbă oficială” sau ”limbă maternă” sunt niște anomalii! L-am felicitat astăzi pe prim-ministrul Dorin Recean pentru susținerea inițiativei ca limba română să revină în toate actele oficiale ale Republicii Moldova, inclusiv în Constituiție”, a scris pe pagina sa de Facebook președintele PSD, MARCEL CIOLACU, președintele Camerei Deputaților. 

Minoritatea românilor din Ucraina suferă de ani de zile pentru dreptul interzis la Limba Română și la identitatea ei religioasă

Numai că susținerea declarată în acest fel de către autoritățile din România, pentru recunoașterea Limbii Române, ca limbă oficială și strămoșească a Republicii Moldova, a stârnit vechea rană a minorității românești din Ucraina, cea care îndură de mulți ani repercusiunile interzicerii de către autoritățile ucrainene a dreptului fundamental la Limba Română, la educația în graiul matern, la mass-media și chiar la religia în Limba Română. Pe ei, pe cei peste 150.000 de românio din Ucraina, autoritățile din România nu i-au susținut la fel de ferm în recunoașterea acestui drept profund normal pentru orice minoritate dintr-o țară civilizată. O spune, sub o formă oficială, inclusiv Ambasada României din Ucraina.

”Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane). Repartiţia numerică a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv.

În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.

Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române  în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti  etc”, se menționează pe site-ul oficial al Ambasadei României din Ucraina.