Miniștrii de interne din țările Uniunii Europene au aprobat, joi dimineața, la Bruxelles, aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025
Decizia a fost anunțată printr-un comunicat oficial al Comisiei Europene și reprezintă o etapă esențială în procesul de integrare a celor două țări în spațiul european de liberă circulație.
Procesul decizional și pașii anteriori
Decizia de joi vine după o serie de pași procedurali care au culminat cu reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Președinția ungară a Uniunii Europene a introdus pe ordinea de zi a reuniunii adoptarea datei pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre dintre România și Bulgaria, precum și cu celelalte state membre Schengen.
Înaintea acestei reuniuni, Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Guvernelor din statele membre UE (COREPER) a convenit, la 27 noiembrie 2024, asupra aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen cu frontierele terestre. În ceea ce privește frontierele aeriene și maritime, controalele au fost eliminate încă din 31 martie 2024.
Consultări bilaterale esențiale
În pregătirea deciziei finale, Ungaria a organizat, la 22 noiembrie 2024, o întâlnire informală la Budapesta între miniștrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria și Austria. În plus, pe 9 decembrie, ministrul român al afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a avut o videoconferință cu omologul său ungar, Sandor Pinter. În cadrul acestei discuții, Predoiu a prezentat măsurile implementate de autoritățile române pentru aderarea completă la Schengen și a subliniat sprijinul constant oferit de Ungaria în finalizarea acestui proces.
De asemenea, în contextul sărbătorilor de iarnă, cei doi miniștri au analizat măsurile de verificare țintită la frontiera comună, asigurând o circulație fluentă pentru cetățenii români.
Alte subiecte discutate la Consiliul Justiție și Afaceri Interne
Pe lângă aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, reuniunea JAI a abordat teme importante pentru viitorul securității și cooperării în cadrul Uniunii Europene.
1. Migrația și azilul
Miniștrii au analizat stadiul implementării Pactului UE privind migrația și azilul, un set legislativ aprobat în mai 2024. Normele din pact, care urmează să fie aplicate începând din iunie 2026, urmăresc gestionarea ordonată a fluxurilor migratorii, crearea unor proceduri uniforme și asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre.
Dimensiunea externă a gestionării migrației a fost, de asemenea, discutată în cadrul unui prânz de lucru, accentuând colaborarea UE cu țările terțe.
2. Digitalizarea frontierelor – Sistemul de intrare/ieșire (EES)
Consiliul a fost informat cu privire la lansarea Sistemului de intrare/ieșire (EES), un instrument digital ce va înregistra datele biometrice ale cetățenilor din țări terțe care călătoresc în UE pentru șederi scurte. Sistemul, gestionat de agenția eu-LISA, va îmbunătăți securitatea și eficiența gestionării frontierelor externe ale Uniunii.
3. Securitatea internă și lupta împotriva criminalității
Consiliul consultativ pentru informații a prezentat o evaluare a amenințărilor la adresa securității interne. Miniștrii au discutat, de asemenea, progresul în combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, precum și recomandările Grupului la nivel înalt privind accesul la date.
4. Combaterea abuzului sexual asupra copiilor
Președinția ungară a Uniunii a propus adoptarea unei poziții comune privind o inițiativă legislativă ce impune platformelor online raportarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor. Această măsură va fi susținută de un viitor centru UE specializat, ce va oferi sprijin autorităților și victimelor.
Implicațiile pentru România și Bulgaria
Aderarea completă la Spațiul Schengen va aduce beneficii semnificative pentru cele două țări, printre care:
- Eliminarea completă a controalelor la frontierele terestre, facilitând mobilitatea cetățenilor și comerțul transfrontalier.
- Consolidarea integrării economice și sociale în cadrul UE.
- Îmbunătățirea eficienței în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii.
Decizia reconfirmă angajamentul UE de a sprijini integrarea deplină a statelor membre și de a promova valori comune precum libertatea, securitatea și justiția. România și Bulgaria vor avea acum responsabilități sporite în protejarea frontierelor externe și în asigurarea respectării normelor Schengen.
