Modul în care au fost comasate alegerile din 2024, criticat de Comisia de la Venetia

Comisia de la Veneția a adresat o nouă palmă juridică autorităților române, criticând modul în care au fost comasate alegerile din 2024

Deși procesul de comasare poate fi înțeles având în vedere numărul mare de procese electorale din acest an, Comisia subliniază că legiferarea s-a făcut tardiv și prin ordonanță de urgență, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la transparența și legalitatea acestei decizii.

Solicitarea și Contextul

Într-o scrisoare din 11 martie 2024, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a solicitat avizul Comisiei de la Veneția privind Ordonanța de Urgență ce reglementează măsurile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor europarlamentare și locale din 2024. Solicitarea a fost însoțită de un document semnat de Iulian Bulai, membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României și al APCE, care a punctat anumite aspecte problematice ale textului legislativ.

Poziția Comisiei de la Veneția

Comisia de la Veneția a apreciat că substanța revizuirii nu contravine standardelor internaționale, explicând că comasarea alegerilor poate fi justificată într-un an în care au avut loc multiple procese electorale. „În special, comasarea alegerilor locale și a alegerilor pentru Parlamentul European poate fi înțeleasă având în vedere numărul excepțional de alegeri care au avut loc în acest an. Intrarea în funcție la câteva luni după alegeri este acceptabilă, atâta timp cât mandatul autorității în exercițiu nu este prelungit”, se arată în concluziile Comisiei.

Cu toate acestea, Comisia subliniază că o perioadă mai lungă de patru luni pentru intrarea în funcție poate fi problematică. „Este posibil ca această coabitare să fi creat confuzie și, eventual, tensiuni între autoritățile implicate în procesul electoral”, se menționează în raport.

Recomandările Comisiei

În contextul evaluării, Comisia de la Veneția a făcut și câteva recomandări importante pentru România. Printre acestea se numără acceptarea, în principiu, a reducerii cerințelor privind durata de ședere, dar și modificarea componenței administrației electorale, care a fost inevitabilă din cauza comasării alegerilor.

Concluzie

Critica Comisiei de la Veneția adresează îngrijorări legate de transparența procesului legislativ și de impactul pe termen lung al comasării alegerilor asupra stabilității politice și administrative din România. Recomandările venite din partea Comisiei vor necesita o analiză detaliată din partea autorităților române pentru a asigura o desfășurare corectă și conformă cu standardele internaționale a proceselor electorale din 2024.