Noii șefi ai principalelor instituții de parchet din România își încep miercuri mandatele de trei ani, într-un moment considerat important pentru evoluția luptei împotriva corupției, criminalității organizate și eficientizării activității judiciare.
Numirile vizează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Direcția Națională Anticorupție și DIICOT, instituții-cheie în arhitectura justiției penale din România.
Conduceri noi la vârful parchetelor
Începând de miercuri, următorii procurori își preiau oficial mandatele:
- Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al DNA
- Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al DIICOT
De asemenea, își încep activitatea în funcții de conducere adjunctă:
- Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct al DIICOT
- Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct al DNA
Numirile au fost oficializate prin decrete semnate de președintele Nicușor Dan, în urma propunerilor venite din partea ministrului Justiției, Radu Marinescu.
Mesajul Președinției: eficiență, comunicare și prioritizarea marilor dosare
Șeful statului a transmis că noii lideri ai parchetelor au responsabilitatea de a dinamiza activitatea instituțiilor pe care le conduc, cu accent pe combaterea corupției și a criminalității organizate.
„Așteptarea pe care o am de la Parchete și, implicit, de la șefii Parchetelor este o dinamizare a activității pentru a răspunde așteptărilor românilor”, a declarat președintele.
Acesta a subliniat și rolurile distincte ale instituțiilor:
- DNA – investigarea cazurilor de mare corupție
- Parchetul General (PICCJ) – combaterea corupției curente și coordonarea activității procurorilor
- DIICOT – destructurarea rețelelor de criminalitate organizată, trafic de droguri și evaziune fiscală
Reformarea activității procurorilor și reducerea blocajelor
Președintele a atras atenția asupra volumului ridicat de muncă din sistemul judiciar, care, în opinia sa, reduce capacitatea procurorilor de a se concentra pe dosare cu impact major.
„Sistemul nostru judiciar a transformat procurorii într-un fel de funcționari apăsați de mii de dosare”, a afirmat acesta, subliniind nevoia de simplificare și standardizare a procedurilor de lucru.
Totodată, a fost evidențiată necesitatea unei comunicări mai transparente între conducerea parchetelor și procurorii din subordine, precum și o prezență mai activă în spațiul public, în limitele funcției judiciare.
Priorități strategice: corupție, droguri și evaziune fiscală
Noua conducere a parchetelor va avea ca misiune principală accelerarea investigațiilor în domenii considerate prioritare la nivel național: combaterea marii corupții, destructurarea rețelelor de trafic de droguri și combaterea evaziunii fiscale.
În acest context, reforma internă a sistemului de parchet și eficientizarea instrumentelor de anchetă sunt considerate obiective esențiale pentru următorii ani de mandat.
